Secretele uriaşului baraj Valea de Peşti, ridicat în timp record, în anii ´70. Cum a fost retezat un munte VIDEO
0Peste un milion de metri cubi de rocă, extrasă dintr-un munte, au fost folosiţi la construcţia barajului Valea de Peşti, una dintre marile lucrări hidrotehnice din bazinul Jiului.
Timp de cinci ani, între 1967 şi 1972, mii de oameni au lucrat la construcţia barajului Valea de Peşti, necesar pentru a asigura alimentarea cu apă a oraşelor şi exploatărilor miniere din Valea Jiului.
GALERIE FOTO DE LA BARAJUL VALEA DE PEŞTI
Barajul său cu o înălţime de aproape 60 de metri, a fost ridicat în timp record şi finalizat cu câteva luni mai devreme decât au plănuit constructorii săi. Oamenii au fost obligaţi să muncească în condiţii dificile în inima munţilor, pe şantierul barajului aflat la 30 de kilometri de Petroşani, la poalele Retezatului.
Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO
Locuri pline de secrete pe Lacul Cinciş: Casa Albă a lui Ceauşescu, barajul uriaş şi bisericile de sub ape VIDEO
„90 la sută din lucrările la baraj s-au executat mecanizat: încărcatul rocii din carieră cu excavatorul, transport cu basculante de 27 de tone, împrăştiere cu buldozerul, compactare cu vibrocompresoare dezvoltând 30 tone forţă/mp pentru a da stâncii rezistenţa care o avea în masiv”, relata inginerul Nicolae Băncilă, şeful de şantier de la Valea de Peşti, în iulie 1972, potrivit ziarului local „Steagul Roşu”.
Muntele dinamitat
Şoferii camioanelor lucrau de la cinci dimineaţa până noaptea, pentru a contribui la finalizarea lucrărilor mai devreme decât termenul stabilit iniţial. Făceau câte 20 de curse pe zi, pentru a descărca bucăţile de stâncă şi bolovanii care compuneau barajul, informa ziarul local, în anul inaugurării barajului.
Barajul în iulie 1972. Foto: Steagul Roşu, fost ziar local
„Am aşezat în corpul barajului uneori câte 5.700 de tone rocă pe zi, dar nu aceste vîrfuri au constituit greutatea, ci cele 3.500—4 000 tone aşezate ritmic, zi de zi, în ultimele două luni. Am realizat barajul înalt de peste 50 metri, iar în el vedem rodul întregii noastre frământări şi dăruiri de-a lungul anilor. Milionul de tone de rocă al barajului e tocmai muntele Păroasa, retezat de încărcăturile de 25.000 kilograme de amestec exploziv declanşate la fiecare puşcătură de mineri, cu concursul compresoriştilor şi forezorilor”, relata inginerul Gheorghe Ciobanu, în iulie 1972.
Între timp, casele şi biserica veche localnicilor din Câmpul lui Neag, aflate în perimetrul noii acumulări, au fost demolate. Familiile din zonă au fost trimise să locuiască într-un bloc în Uricani, denumit „blocul momârlanilor”, însă oamenii l-au părăsit în câţiva ani, nefiind obişnuiţi cu traiul la bloc.
Lacul Valea de Peşti: Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Amenajarea hidrotehnică Valea de Peşti asigura alimentarea apă a aşezărilor din bazinul hidrografic al Jiului de Vest. „Ulterior, dezvoltarea zonei a impus extinderea, prin punerea în funcţiune a captării Buta pe Jiul de Vest şi a aducţiunii cu debuşare în lacul Valea de Peşti, în anul 1985. Valea de Peşti este un baraj din anrocamente cu înăţimea maximă de 56 de metri, etanşat cu mască amonte din beton asfaltic. Barajul se încadrează în clasa I de importanţă şi în categoria B de importanţă (deosebită)”, informează Apele Române.
Datele tehnice ale barajului
Barajul are o lungime la coronament de aproape 240 de metri, iar lacul de acumulare Valea de Peşti are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apă şi o suprafaţă a luciului de apă de circa 25 de hectare.
Bazinul hidrografic controlat de amenajarea hidrotehnică are peste 30 de kilometri pătraţi, în timp ce lacul are o adâncime maximă de 53 de metri şi o lungime de doi kilometri. Amenajarea hidrotehnică Valea de Peşti asigură alimentarea cu apă potabilă pentru populaţia din localităţile Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi o parte din municipiul Petroşani, dar are şi rol de alimentare cu apă a obiectivelor industriale din Valea Jiului.
Barajul. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
La aproape jumătate de secol de la construcţia barajului, apele sale sunt o destinaţie pentru pescari, datorită bogăţiei sale pisciole, însă aflându-se într-o zonă izolată, este mai puţin accesibil turiştilor. În toamna anului trecut, Consiliul Judeţean Hunedoara a scos la licitaţie publică lucrările de modernizare a Drumului Judeţean 672 C, care ocoleşte barajul urcând până la limita judeţului Hunedoara cu judeţul Gorj.
Drumul de pe malul lacului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Şoseaua ar fi reprezentat o scurtătură printr-o zonă spectaculoasă de munte, continuând spre Cheile Sohodolului din judeţul învecinat. Licitaţia a fost anulată din cauza unor abateri la realizarea proiectului tehnic, astfel că turiştii care vor să ajungă la „coada” lacului de acumulare sunt nevoiţi să îşi lase maşinile în zona barajului, pentru a-şi continua drumul pe jos.
Vă recomandăm să citiţi şi: