Secretele celor mai faimoase tuneluri din România. Drumurile croite sub munţi, cu târnăcopul şi dinamita
0Cel mai lung tunel de cale ferată construit în România are peste patru kilometri, iar Defileul Jiului cuprinde cea mai mare densitate de tuneluri. În jurul unor astfel de construcţii în care au fost investite resurse impresionante s-au creat adevărate legende.
De aproape un secol datează cele mai lungi tuneluri construite în România. Iată povestea câtorva dintre ele.
Tunelul de la Întorsura Buzăului
Cel mai lung tunel feroviar din România a fost construit în judeţul Braşov, în localitatea Teliu. Tunelul în lungime de aproape 4,4 kilometri a fost finalizat în toamna anului 1928, pentru calea ferată dublă, electrificată, dintre Teliu şi Întorsura Buzăului. Cinci ani a durat construcţia sa, începută de compania germană Julius Berger. Potrivit mărturiilor vremii, inginerul Ion Cotinţa, care a condus şantierul, a murit la inaugurarea tunelului, electrocutat în momentul în care, urcat pe o scenă improvizată din faţa construcţiei, a vrut să pună în funcţiune instalaţia electrică a tunelului. Cotinţa a fost înmormântat într-un cavou care semăna cu intrarea în tunel. Nu au lipsit istorisirile despre fantoma inginerului care ar bântui imensa construcţie.
Tunelul de pe Transfăgărăşan
Cel mai lung tunel rutier din România are aproape 900 de metri şi a fost construit între anii 1972 şi 1974 pe Transfăgărăşan (DN 7 C). Pentru realizarea sa au fost mobilizaţi peste 120 de oameni, au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, potrivit mărturiilor vremii. Se numeşte tunelul Capra – Bâlea Lac şi străbate creasta Făgăraşului între vârfurile Paltinul (2.398 m) şi Iezerul Caprei (2.417 m). Galeria sa are o înălţime de 4,4 metri, are un trotuar cu o lăţime de un metru şi o bandă de circulaţie cu lăţimea de şase metri. Este dotat cu refugii, este iluminat artificial, aerisit, iar iarna porţile sale se închid.
Cel mai lung tunel dinaintea Primăului Război Mondial
Bereşti, un tunel feroviar de 3,3 kilometri construit la începutul secolului XX, între anii 1906 şi 1911, trece pe sub dealul Tălăşmani, legând judeţele Galaţi şi Vaslui şi unind văile Siretului şi Prutului. Doi ingineri italieni au proiectat tunelul într-o zonă de joasă altitudine, care prezenta numeroase probleme din cauza solului nisipos şi îmbibat cu apă. Tunelul a fost săpat cu târnăcoapele şi lopeţile pe sub deal, iar pământul era cărat cu căruţele. În prezent, tunelul se într-o stare avansată de degradare.
Salba de tuneluri de pe Defileul Jiului
Defileul Jiului, în lungime de peste 30 de kilometri, leagă judeţele Hunedoara şi Gorj prin munţii Vâlcan şi Parâng. O şosea spectaculoasă şi o cale ferată străbat munţii pe marginea Jiului şi a Parcului Naţional Defileul Jiului. Sectorul feroviar Bumbeşti – Jiu – Petroşani are peste 40 de tuneluri. Construcţia căii ferate din Defileul Jiului a început în anul 1924, dar a fost de mai multe ori oprită, până în anul 1948 data finalizării ei. Cei 33 de kilometri ai căii ferate din Defileul Jiului cuprind 43 tuneluri, 15 bolţi de susţinere din beton, 109 poduri, 2, 5 km ziduri de sprijin şi aproximativ trei milioane metri pătraţi de terasamente.
Tunelul de 800 de metri al mocăniţei
De aproape 120 de ani dateză unul dintre cele lungi tuneluri din vestul ţării, construit în apropiere de Hunedoara, pe traseul unei vechi linii de cale ferată, scoasă din uz în urmă cu un deceniu. Calea ferată care lega Hunedoara de furnalul de la Govâjdia şi de minele de fier din zona Ghelariului impresiona prin spectaculozitatea ei şi prin frumuseţea priveliştior din munţi, însă punctul său principal de atracţie a fost tunelul de aproape 800 de metri săpat în munte şi căptuşit cu cărămizi. Tunelul ascuns între dealurile satului Zlaşti, la câţiva kilometri de Castelul Corvinilor, impresionează prin lungimea sa, dar şi prin starea sa bună de conservare. Se numără printre foarte puţinele construcţii de pe traseul mocăniţei păstrate în întregime, în timp ce în ultimii ani clădirile haltelor şi ale depourilor, viaductele, podurile, podeţele şi linia ferată au fost distruse şi au dispărut. Tunelul a rămas părăsit în ultimii ani.
Vă recomandăm să citiţi şi: