Video Românii în pelerinaj la mormântul lui Avram Iancu. Politicienii, primiți cu huiduieli la Țebea VIDEO

Mii de români au ajuns duminică la mormântul lui Avram Iancu, în satul Țebea, din Hunedoara. Aici în fiecare an, în luna septembrie, au loc Serbările naționale, un eveniment propus ca omagiu adus celui numit „Crăișorul munților”. (video).

Peste 5.000 de oameni au venit, duminică, în satul Țebea din Hunedoara, unde au avut loc Serbările naționale Țebea 2023, în memoria lui Avram Iancu (1824 - 1872), lider al moților în timpul Revoluției din Transilvania anilor 1848 – 1849.

Câmpurile din jurul complexului istoric de la Țebea au fost ocupate de mașinile parcate de oaspeții evenimentului, iar târgul de la Țebea s-a transformat într-un furnicar.

Gara din satul Țebea din Hunedoara, vechiul loc de sosire al personalităților politice venite la serbările naționale, a rămas însă pustie și uitată, la circa 500 de metri de cimitir.

Mormântul lui Avram Iancu, loc de pelerinaj

Mulți oameni s-au echipat în straie populare, alții și-au acoperit capul cu năframe, pălării țărănești și cușme dacice, iar în picioare și-au pus opinci.

Eșarfele tricolore și steagurile au fost și ele aproape nelipsite din peisajul colorat al evenimentelor de la Țebea, un decor animat de cântece patriotice, de muzica populară și de scandările publicului gălăgios strâns în jurul cimitirului din Țebea.

„De câțiva ani, am fost nelipsit de la serbările dedicate lui Avram Iancu. Am venit să îl cinstesc pe Crăișorul munților și după aceea să ne cinstim și noi, la târgul din apropiere. Atmosfera este bună, deși față de vremurile când veneau zeci de mii de oameni la Țebea, lumea s-a mai liniștit”, povestește un vârstnic venit din orașul Ștei (Bihor), la Țebea, echipat cu cămașă țărănească și opinci.

Grupurile de susținători ai unor politicieni și partide politice s-au organizat și au huiduit pe cei mai mulți dintre politicienii prezenți la eveniment, însă nu au fost înregistrate incidente.

Pelerini la mormântul lui Avram Iancu

Duminică, 10 septembrie, s-au împlinit 151 de ani de la moartea celui supranumit Crăișorul munților și, ca în fiecare an în preajma acestei date, mormântul lui Avram Iancu aflat cimitirul din Țebea s-a transformat într-un adevărat loc de pelerinaj pentru mii de români sosiți din totale colțurile țării.

Alături de locul de veci al eroului transilvan, Gorunul lui Horea – un stejar falnic, pietrificat, cunoscut ca locul de întâlnire al moților în zilele Răscoalei țărănești din anul 1784 - se numără printre atracțiile complexului din curtea bisericii ortodoxe de la Țebea.

Nicolae Ciucă, președintele Senatului României, George Simion și Diana Șoșoacă au fost printre numeroșii politicieni care au participat la Serbările naționale de la Țebea, un eveniment la care mulțimea strânsă în jurul bisericii din Țebea a fost invitată să asiste la o slujbă religioasă, la discursuri despre Avram Iancu, la ceremonialul depunerii coroanelor de către oficialități și la defilarea Gărzii de onoare formată din forțe ale ministerelor Apărării și Afacerilor Interne.

Huiduielile s-au auzit în mulțime la discursurile politicienilor, iar mesajul transmis de Nicolae Ciucă a fost bruiat de claxoanele unor camioane parcate pe câmpul din apropierea complexului istoric de la Țebea. 

În târgul de la Țebea, atmosfera a fost mult mai relaxată.

După încheierea paradei militare, cei mai mulți dintre oaspeții serbărilor de la Țebea s-au îndreptat spre plaiul din vecinătatea bisericii, unde serbările au continuat cu un spectacol folcloric. Nu înainte de a se fotografia în fața locului de veci al celui numit Crăișorul munților, împodobit cu coroane de flori, și a Gorunului lui Horea, fagul secular rămas cu timpul fără ramuri și frunze.

Cine a fost Avram Iancu

Avram Iancu (1824 - 1872) a fost o personalitate emblematică în istoria românilor din Transilvania.

În anii mişcărilor revoluţionare de la mijlocul secolului al XIX-lea, când Transilvania devenise scena unui război civil, tânărul avocat român a fost omul de care şi-au legat speranţele moţii implicaţi în acţiunile politice şi în luptele de apărare a comunităţilor de români din Transilvania. Soarta celui supranumit Crăişorul munţilor a fost însă una tragică.

La doar câţiva ani după încheierea Revoluţiei de la 1848 – 1849, în timpul căreia s-a remarcat ca lider energic al românilor, dar şi ca un personaj incomod pentru autorităţile maghiare şi pentru cele imperiale, Iancu a dispărut din viaţa publică. O depresie profundă îl afectase, susţin unii istorici, iar boala de care suferea i-a grăbit sfârşitul, la doar 48 de ani.

Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872 pe prispa casei unui localnic din Baia de Criş, numit Lieber, un brutar din localitate, la care trăsese peste noapte.

Asupra lui Avram Iancu au fost găsite asupra lui o năframă, un fluier din lemn de cireş şi o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă şi mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului.

În scrisoare, Avram Iancu se plângea că a ajuns un om „frânt cu desăvârşire, într-o stare vrednică de a se numi mizeră”.

Preotul a consemnat pe certificatul de deces numele celui decedat „Avram Iancu, eroul românilor”, vârsta de 48 de ani şi faptul că moartea a fost „firească”.

Avram Iancu a fost înmormântat la Ţebea, în cimitirul ortodox în care se află şi Gorunul lui Horea.