Român stabilit în Germania judecat pentru trafic de obiecte de patrimoniu: afaceri ilegale cu mii de monede antice
0Un român cu cetăţenie germană a fost trimis în judecată la Tribunalul Hunedoara, pentru infracţiuni legate de traficul de artefacte antice, furate din situri arheologice. Constantin Pâslaru ar fi deţinut ilegal aproape 8.000 de piese, majoritatea monede.
Constantin Pâslaru, un român cu cetăţenie germană, a fost trimis în judecată la Tribunalul Hunedoara, pentru spălare de bani într-un dosar privind traficul de bunuri arheologice.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi în perioada 2009 – 14 octombrie 2015, Pâslaru a dobândit şi a deţinut un lot de 7.005 monede şi 806 bunuri arheologice, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, iar după efectuarea unor operaţiuni specifice de curăţare, restaurare şi conservare, a schimbat o parte dintre ele în piese de colecţie, în vederea tranzacţionării acestora pe piaţa internaţională de antichităţi, prin ascunderea şi disimularea originii lor ilicite. Artefactele erau sustrase din siturile arheologice din judeţele Constanţa şi Tulcea în urma efectuării unor detecţii neautorizate de către o grupare infracţională, care apoi le transfera în străinătate către Pâslaru.
Se ocupa de „albirea” pieselor
Anchetatorii au stabilit că după procedurile de curăţare mecanică şi chimică, cu rolul de a ascunde originea lor ilicită, artefactele erau destinate a fi tranzacţionate prin intermediul platformelor din mediul online sau la târguri locale către diverşi cumpărători din Germania sau din alte ţări. O parte din banii rezultaţi erau transferaţi către braconierii de situri arheologice din România prin intermediul unor companii financiare ce permit transferul de bani lichizi la distanţă fără utilizarea unor conturi bancare, destinatari fiind persoane interpuse indicate de autorii infracţiunilor de furt.
„Potrivit unui raport de expertiză numismatică efectuat în cauză, lotul de 7.005 monede indisponibilizat este alcătuit în majoritate din monede greceşti de epocă imperială din cetăţile Tomis şi Callatis, monede din Istros (Histria), monede greceşti autonome, denari şi antoninieni romani, precum şi monede de bronz de tip Lysimach şi monede de tip Filip II din argint. În ceea ce priveşte celelalte bunuri arheologice indisponibilizate, menţionăm că printre acestea se numără un grup compact de 55 vârfuri de săgeată (semne premonetare specific dobrogene din sec. V a. Chr.), un pumnal akinakes (o piesă arheologică rară), pandantive crepundia, obiecte de podoabă, piese de harnaşament, sigilii, fibule, inele etc.”, a informat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Majoritatea artefactelor fac parte din Patrimoniul cultural naţional, putând fi încadrate o parte în categoria Tezaur, o parte în categoria Fond al Patrimoniului cultural naţional. Potrivit evaluării efectuate în dosar, valoarea bunurilor ridicate şi indisponibilizate se ridică la suma de 400.000 Euro.
Vă recomandăm să citiţi şi: