Priveliştea „de pe altă planetă” a haldei uriaşe de steril din munţii Hunedoarei FOTO VIDEO
0O haldă spectaculoasă de steril se întinde, „agăţată” de un versant abrupt, în apropiere de Furnalul de la Govăjdia. Specialiştii au explicat cum a ajuns halda să arate astfel.
De la începutul anilor 2000, cariera de calcar şi dolomită de la Crăciuneasa a intrat în conservare.
GALERIE FOTO CU HALDA DE LA CRĂCIUNEASA
Tot atunci, calea ferată minieră care lega Hunedoara de exploatarea de piatră aflată în vecinătatea Furnalului de la Govăjdia, vechi de peste două secole, a fost dezafectată.
În valea adâncă din împrejurimile carierei, ascunse parţial de vegetaţie, au mai rămas câteva ruine ale construcţiilor uriaşe de beton care o deserveau, dar şi un bloc muncitoresc, în care mai locuieşte o bătrână – fostă angajată a întreprinderii. Femeia s-a încăpăţânat să rămână în clădirea aproape ruinată, cu acoperişul căzut, cu cărămizile şi tencuiala desprinse, în singura locuinţă care iarna mai este încălzită.
Depozitul uriaş de steril de la Crăciuneasa
Din vecinătatea blocului din munţi, la sud de cariera de dolomită şi calcar, se deschide una dintre halde cele mai neobişnuite de pe teritoriul Hunedoarei – un judeţ împânzit cu depozite de steril provenit din industria minieră şi siderurgică.
Blocul rămas la vechea exploatare de calcar şi dolomită. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„La graniţa dintre comunele Ghelari şi Lelese, şerpuieşte, în lungul drumului judeţean, halda de steril Valea Nădrabului, rezultată prin pomparea sub formă lichidă a deşeurilor rezultate în urma spălării rocilor. Halda are o lungime de 560 metri, o lăţime maximă aproximativ 50 metri, o suprafaţă de 7,5 hectare şi o înălţime de 45 metri, fiind una dintre cele mai mari depozite de steril de prelucrare a rocilor de construcţie. O bună parte din volumul ei a fost transportată în pârâul Nădrabului, iar mai în aval, în Cerna”, arată Mate Marta, în teza de doctorat „Strategii de Reabilitare a reliefului antropic generat de activităţile miniere” (UBB Cluj-Napoca, 2014).
Halda de la Crăciuneasa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Halda şi-a atins nivelul maxim de eroziune
De-a lungul timpului, halda de steril de pe valea pârâului Nădrab şi-a schimbat înfăţişarea. A devenit o atracţie pentru turişti şi pentru amatorii de fotografie, dar şi un loc periculos. Aici, în vara anului trecut, o femeie înecaă într-o baltă formată la poalele carierei, în timpul inundaţiilor care au făcut ca nivelul apei să crească. O cruce a fost amplasată pe tunelul de la poalele versantului, în amintirea localnicei din Govăjdia. Galeria de beton protejează pârâul de aluviunile provenite din depozitul de steril.
Locul de la poalele haldei, unde o femeie a murit. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Aspectul ciudat al haldei a fost creat de fenomene naturale.
„Pe taluze s-au instalat procese de eroziune liniare şi de adâncime (bad-landsuri). Analizând un sector din corpul haldei se poate concluziona faptul că este vorba de o eroziune liniară tipică, unde intensitate eroziunii scade de la bază la vârf, iar frecvenţa organismelor creşte în aceeaşi direcţie. La partea superioară a haldei (fig. 26 A) acţiunea de eroziune a apei de şiroire, ce coboară de pe versanţi sau din precipitaţii, se manifestă prin mici rigole paralele, cu o distanţă de 5-10 cm între ele. Sub fâşia ce variază între 4-5 m, urmează una mult mai largă, între 10-15 m, în care frecvenţa ravenelor se face la distanţă de 1-1,5 m. La partea inferioară ravenele se adâncesc la peste un metru, distanţa dintre ele fiind de 2-3 metri. Aspectul haldei demonstrează atingerea unei faze de degradare şi eroziune maximă”, arăta profesorul Mate Marta (în prezent, inspector şcolar adjunct la IŞJ Hunedoara) în teza sa de doctorat de la Facultatea de Geografie.
Halda Crăciuneasa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi: