Primele ninsori animă satele din Ţinutul Pădurenilor. Cele mai căutate locuri din munţii Hunedoarei
0A nins în Ţinutul Pădurenilor, iar câteva sate arhaice şi izolate au devenit atracţii tot mai populare pentru amatorii de călătorii în natură.
În trecut, când primele zăpezi se aşterneau pe crestele munţilor Poiana Ruscă, satele din Ţinutul Pădurenilor rămâneau izolate de Hunedoara şi Deva, oraşele cele mai apropiate de acestea.
Tradiţii şi folclor în Ţinutul Pădurenilor. Începe Festivalul Pădurenilor „Drăgan Muntean”
Splendoarea costumelor populare din Ţinutul Pădurenilor: portul este unic în România FOTO
Până la primele semne ale iernii, pădurenii îşi făceau provizii de hrană, îşi strângeau recoltele şi pregăteau grajdurile animalelor pentru a trece cu bine peste lunile de izolare, ştiind că nu vor mai coborî la oraş decât în situaţii de mare necesitate.
Locurile arhaice din munţi, înconjurate de cordoane întinse de pădure şi de privelişti pitoreşti, au devenit tot mai populare ca destinaţii turistice pentru iubitorii de natură, iar zăpezile viscolite de pe creste nu îi mai împiedică pe turişti să le viziteze.
Câteva şosele moderne au fost construite în ultimii ani au scos din izolare satele din Ţinutul Pădurenilor. Primele ninsori fac ca drumurile asfaltate se fie aglomerate de maşini. Câteva sate din Munţii Poiana Ruscă au devenit destinaţii de iarnă pentru turişti, deşi continuă să fie afectate de fenomenul depopulării.
Poiana Răchiţelii, trezită la viaţă de primele ninsori
Primele zăpezi au adus şi primii turişti de sezon în Poiana Răchiţelii (comuna Cerbăl), aflată la circa 40 de kilometri de Hunedoara în Munţii Poiana Ruscă.
Satul în care locuiesc circa 100 de oameni se înfăţişează pe o culme înconjurată de codrii seculari, la capătul unui traseu care urcă aproape continuu de la Castelul Corvinilor, pe valea pârâului Zlaşti până la izvoarele acestuia, aflate la peste 1.000 de metri altitudine. Drumul principal spre Poiana Răchiţelii traversează aşezările Cerbăl şi Socet, cu câteva zeci de locuitori şi cu case vechi, multe nelocuite, ridicate pe creste, în mijlocul unor păduri întinse.
În ultimele ierni, odată cu construcţia noii şosele de munte, satul a părut trezit la viaţă de turişti. Un parc de aventură a fost înfiinţat în pâlcul de pădure din mijlocul aşezării, iar fosta „cooperativă”, locul din care localnicii îşi făceau aprovizionarea, este transformată în aceste zile într-un muzeu al satului, menit să atragă turişti. Însă cei mai mulţi dintre oaspeţii aşezării sunt atraşi de frumuseţea locului şi de zăpada care îi oferă un farmec aparte.
Poiana Răchiţelii, seara. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Şosea modernă pentru ultimele familii din Goleş
Satul Goleş (comuna Topliţa) se află la circa 30 de kilometri de Hunedoara, deasupra văii Cernei. A primit acest nume, după ce dealurile pe care se întindea au fost golite de pădurea, sacrificată pentru mangalul necesar fabricării fierului.
La începutul secolului XX, în Goleş locuiau vreo 200 de oameni, iar în jurul său alte sate de creastă erau animate de comunităţile de pădureni. Cătunele învecinate Mosoru, Mesteacăn, Curpenii Silvaşului, Mladin, Baia Craiului au dispărut cu timpul ori mai sunt ţinute în viaţă de câte o familie de vârstnici. În Goleş au mai rămas trei familii, iar până în ultimii doi ani, aşezarea părea să aibă aceeaşi soartă.
Satul nu are apă curentă, iar drumul forestier care îl lega de „civilizaţie” era aproape imposibil de folosit iarna. Drumul (DC 109) de trei kilometri, care urcă de la marginea comunei Topliţa, prin pădure, a fost transformat într-o şosea modernă, care, chiar şi pe timp de iarnă a devenit o atracţie turistică. Oamenii care ajung în sat, urcând pe şoseaua abruptă şi sinuoasă, se bucură de priveliştile Munţilor Poiana Ruscă şi ale Retezatului şi de cele ale satelor înşiruite pe creste, din Ţinutul Pădurenilor.
Drumul spre Poiana Răchiţelii, după prima ninosare. Foto: Primăria Cerbăl
Iarnă în Lunca Cernii
Primele ninsori din această iarnă au adus turişti şi în Lunca Cernii de Jos, una dintre cele mai izolate comune din judeţul Hunedoara. Comuna se întinde la poalele Munţilor Poiana Ruscă, la capătul unei şosele de circa 50 de kilometri, care porneşte din Hunedoara şi traversează mai multe sate de pe Valea Cernei. Un tunel săpat în munte reprezintă poarta de intrare a şoferilor în ţinutul pitoresc, altădată inaccesibil iarna, aflat la marginea Ţării Haţegului şi a Ţinutul Pădurenilor.
Lunca Cernii de Jos. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Şoseaua de pe valea Cernei a fost modernizată în anul 2013 şi se opreşte în pădure, după cătunul Gura Bordului, la limita judeţelor Hunedoara şi Caraş-Severin.
În trecut, mulţi dintre localnici coborau în judeţul învecinat Hunedoarei, unde la 10 kilometri se află localităţile Rusca Montană şi Ruşchiţa, faimoase pentru cariera de marmură din zonă. Comuna Lunca Cernii de Jos mai număr circa 900 de oameni, cei mai mulţi ocupaţi cu creşterea animalelor şi muncile forestiere. Noua şosea le-a oferit localnicilor o oportunitate de a atrage turiştii, dornici de a explora ţinutul sălbatic al pădurenilor.