Video Peștera interzisă din Munții Șureanu, adâncă de 12 kilometri. Zeci de mii de lilieci trăiesc aici VIDEO

Localnicii din satul Ohaba Ponor din Hunedoara, aflat pe valea Streiului, la poalele Munților Șureanu, trăiesc lângă o veritabilă comoară a naturii, însă locul rămâne greu accesibil celor care nu cunosc zona.

Indicațiile GPS către Peștera Șura Mare din Hunedoara (video) îi duc pe călători pe un traseu greșit, care părăsește drumul spre Fundătura Ponorului și coboară pajiștile abrupte până în apropierea intrării în galeria principală a peșterii, într-un loc de unde aceasta nu poate fi văzută, iar înaintarea devine imposibilă din cauza prăpastiilor.

Singurul traseu accesibil spre Peștera Șura Mare din Hunedoara începe din satul Ohaba Ponor din Hunedoara și urcă direct prin albia pârâului care a dăltuit cheile spectaculoase ale Ohabei. Din sat nu sunt indicatoare spre peșteră, iar fără ajutorul localnicilor, puțini turiști s-ar putea descurca în găsirea drumului spre ea.

„Vin adesea turiști și întreabă cum pot ajunge la peșteră. Le arat că este destul de simplu, dar trebuie să meargă vreo jumătate de oră prin apă și au nevoie de cizme și să fie atenți la bolovani. Le spun și că apa e foarte rece, iar unii dintre ei renunță la dorința de a mai vedea peștera”, spune Traian, un localnic din Ohaba Ponor.

Peștera, accesibilă doar prin albia pârâului

Ultima parte a călătoriei este dificilă și poate fi parcursă numai prin apele răcoroase ale pârâului Ohaba care curge printre pereții abrupți ai cheilor, și stâncile ascuțite sau alunecoase, desprinse din versanți și modelate de ape.

După un kilometru de mers prin apă, călătorii ajung la „poarta” peșterii, o deschizătură în stânci cu o înălțime de aproape 40 de metri înălțime și cu o lățime de circa 12 metri.

De aici, accesul în interiorul sistemului carstic care măsoară aproape 12 kilometri de galerii și cavități subterane este interzis.

Peștera Șura Mare din Hunedoara este declarată monument al naturii și se află în Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cicolovina, iar intrarea în ea este considerată riscantă, dar și dăunătoare mediului.

„În Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina sunt peste 400 de peșteri, avene și galerii de prospecțiune minieră. Doar Peștera Bolii este amenajată și poate fi vizitată cu ajutorul unei lanterne, fără echipament specializat, restul peșterilor și avenelor nu pot fi vizitate, din motive de protecție a ecosistemului subteran și accesibilitate, necesitând autorizația CPS (Comisia Patrimoniului Speologic) și avizul APNGM-C (Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina) precum și asigurarea cu corzi sau echipament de scufundare”, arată reprezentanții parcului național.

Zeci de mii de lilieci trăiesc aici

Potrivit speologilor care au explorat-o, Peștera Şura Mare din Hunedoara este unică în România pentru adăpostirea celor mai numeroase colonii de lilieci în hibernaţie, de zeci de mii de indivizi.

Peştera Şura Mare din Hunedoara adăpostea în anii ’60 – ‘70 una din cele mai mari colonii în hibernare din Europa, însumând peste 100.000 de indivizi de Pipistrellus pipistrellus şi Miniopterus schreibersii. Observaţii recente în această peşteră au pus în evidenţă prezenţa în continuare a unei mari populaţii de lilieci (circa 40.000 de indivizi).

Este unică și pentru că în Sala mare (Mendip) a peşterii, aflată la circa 2,5 kilometri de intrare, se află cele mai mari gururi (bazine) din ţară. Aici, o cascadă de peste 20 de metri transformă sala uriașă într-un paradis subteran.

Galeria principală a peşterii depăşeşte trei kilometri şi este dificil de parcurs din cauza numeroaselor lacuri, cascade şi baricade din bolovani imenşi. Tavanul ei atinge însă înălţimea de 40 de metri în unele locuri. În apropiere se află Peştera Şura Mică, cu o deschidere înaltă de 20 de metri, în care apele formează o cascadă spectaculoasă.

Râul spectaculos care dispare sub pământ

Pârâul Ohaba (Ponor), care a modelat adâncurile în peștera Șura Mare din Hunedoara, izvorăște de sub vârful Porumbelu Mare (1.131 metri), aproape de locul numit Chicera izvorului (video).

De aici, traversează un ținut sălbatic, împânzit de rămășițele unor stâne înființate în vremea dacilor, și, la circa 10 kilometri de la izvoarele sale, dispare sub pământ, în Fundătura Ponorului – un vechi cătun al ciobanilor, devenit una dintre marile atracții turistice din Munții Șureanu.

Șirul aproape neîntrerupt de bucle pe care apele le-au desenat în lunca Ponorului i-au sporit farmecul, atrăgând de la an la an tot mai mulți turiști în Fundătura Ponorului din Hunedoara (video). Pentru unii dintre ei, Ponorul este cel mai spectaculos pârâu din România.

„Albia râului Ponor este una sinuoasă, acesta formând meandre care se întind pe aproximativ nouă kilometri pe firul principal, aproape de vârful Porumbelu Mare, unde izvorăște, și doi kilometri pe afluentul care vine din Poiana Omului. Peisajul natural este îmbogățit de prezența sălașelor și a clăilor de fân presărate în lunca Ponorului și pe înălțimile din împrejurimi”, informează Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.

Deasupra văii Ponorului, se află Poiana Omului (video) – una dintre răscrucile cele mai importante ale drumurilor de plai ale ciobanilor, locul de întâlnire al turmelor aflate în transhumanță.

În susul pârâului, culmile domoale, de peste 1.000 de metri, care înconjoară lunca Ponorului au fost din cele mai vechi timpuri traversate de ciobanii care își duceau oile de la șes spre pășunile alpine din Retezat, Șureanu, Țarcu și Cindrel.