Măicuţele care strâng bani pe străzile din Deva, pentru mănăstirile din Moldova
0Călugăriţele de la mănăstirea Moişa din judeţul Suceava au fost trimise în Deva pentru a cere donaţii pentru lăcaşul de cult. Cel puţin aşa susţin femeile îmbrăcate în straiele monahale care apelează la mila localnicilor. Astfel de practici nu sunt agreate de Episcopia Devei şi Hunedoarei.
Căluugăriţele venite tocmai din judeţul Succeava pot fi văzute în fiecare zi apelând la mila devenilor, în mai multe locuri din centrul municipiului.
Îmbrăcate în straie de călugărie, maicile aşezate pe scăunele ţin în mână pancarte prin care îi invită pe trecători să doneze bani pentru aşezământul din care fac parte. Întrebate de unde sunt, călugăriţele răspund că au venit tocmai de la mănăstirea Moişa, din judeţul Suceava.
Lăcaşul de cult are propria pagină pe Facebook, iar în fotografiile postate pe Internet se prezintă sub forma unei biserici impunătoare, înconjurată de o clădire şi mai întinsă, unde stau măicuţele. Mănăstirea însă nu are date de contact, dar reprezentantele ei din teritoriu atestă printr-un document faptul că au fost trimise pentru a strânge fonduri pentru aceasta.
Episcopia nu e de acord cu astfel de practici
Călugăriţele de la Moişa nu sunt singurele feţe bisericieşti implicate în astfel de campanii de donaţii. Un preot din Isaccea (judeţul Tulcea) a devenit şi el o prezenţă obişnuită în centrul Devei. Omul stă în picioare, cu un anunţ în mână, prin care trecătorii sunt îndrumaţi să îi ofere donaţii pentru biserica sa. Astfel de practici nu sunt agreate de Episcopia Devei şi Hunedoarei.
FOTO: Mănăstirea Moişa.
„Niciun reprezentant al vreunei biserici sau mănăstiri din judeţul Hunedoara nu se numără printre cei care solicită, în stradă, donaţii pentru biserici”, a afirmat preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.
FOTO: Mănăstirea Moişa.
Măicuţe cu parafă de la mănăstire
Reprezentanţii Poliţiei Locale Deva au precizat că, în general, călugării, preoţii şi maicile care apelează la trecători pentru a-i îndemna să doneze bani pentru lăcaşele de cult au documentele prin care atestă că sunt reprezentanţi ai bisericilor sau mănăstirilor respective şi că au fost trimişi prin ţară pentru a solicita donaţii. Dar au fost şi excepţii.
„Noi verificăm aceste persoane care cer donaţii în numele unor biserici. Sunt în legalitate, însă au fost şi cazuri în care, spre exemplu, un preot se învoise pentru a pleca de la mănăstirea lui şi strângea fonduri în numele ei, fără a avea aprobarea reprezentanţilor acesteia”, a spus Teodor Bălan, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Deva.
Vă recomandăm şi:
Comercianţii au fost alungaţi din preajma Mănăstirii Prislop, după ce măicuţele din lăcaşul de cult în cimitirul căruia a fost înmormântat părintele Arsenie Boca s-au supărat pe cei care au vândut mici şi bere în zilele de post.
FOTO Biserica Densuş, monumentul fascinant al Ţării Haţegului, din vecinătatea Mănăstirii Prislop
Mai puţin cunoscută decât Mănăstirea Prislop, dar aflată la doar 20 de kilometri de ea, Biserica Densuş se dezvăluie turiştilor ca un loc fascinant, într-un decor de poveste. Biserica din piatră este una dintre cele mai vechi din ţară. A fost construită pe ruinele unui templu păgân, din vremea dacilor, iar sfinţii pictaţi pe pereţii ei au ochii scoşi.
Mănăstirea Prislop atrage zilnic mii de credincioşi din toate zonele ţării. În ultimii ani, numărul pelerinilor şi al turiştilor care vin la mormântul părintelui Arsenie Boca a crescut exponenţial, iar fenomenul a schimbat perspectiva din care este privit lăcaşul religios, a cărei imagine pare mult schimbată faţă de vremurile în care nu era atât de cunoscut.
O mănăstire unde vieţuiesc patru măicuţe şi un duhovnic a fost ridicată în inima vechii Dacii, la poalele Sarmizegetusei Regia. Eftimie Mitra, cel care conduce aşezământul monahal din Valea Rea, a fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ortodoxiei în România. Călugărul a ajuns aici în urma unor întâmplări care i-au zdruncinat soarta.