Jurământul turnătorului la Securitate: „Voi da la maximum informaţii, altfel cer să fiu pedepsit de legile scrise şi nescrise”
0Arhivele păstrează numeroase mărturii şi informaţii despre cum erau selectaţi şi informatorii Securităţii în primii ani de comunist. Un astfel de document oferea detalii despre „jurământul” unui securist din 1949.
Un document păstrat în Arhivele Naţionale – judeţul Hunedoara, în dosarele Comisariatului de Poliţie din anul 1949, oferea detalii despre cum arăta „jurământul” unui viitor securist.
Un agricultor din satul Batiz, de pe Valea Streiului, îşi luase angajamentul că va fi plin de zel în exercitarea noii sale „calităţi” - de colaborator la Securitatea poporului.
„Angajament. Subsemnatul T. Miron, de 40 de ani, de profesiune agricultor, domiciliat în comuna Batiz, căsătorit, cu doi copii, serviciul militar satisfăcut, pedepsit nu am fost, îmi iau următorul angajament faţă de Securitatea Poporului, prin Biroul de Securitate Hunedoara, că: Mă oblig de a aduce la cunoştinţa Securităţii din Hunedoara toate zvonurile ostile asupra actualului regim democratic, care le voi auzi, cu date reale şi concrete.
Îmi iau angajamentul că la caz de anumite stări de fapt care s-ar putea întâmpla în comuna de unde locuiesc le voi aduce la cunoştinţa Biroului de Securitate şi voi căuta pe cât posibil de a furniza informaţiuni pentru Securitate, de a o ţine la curent cu toate evenimentele întâmplate, prin orice fel de metode. Toate informaţiunile culese din popor care ar interesa Securitatea Poporului din R. P. R. le voi aduce la timp la cunoştinţa Biroului de Securitate Hunedoara, în scris.
Voi căuta să dau la maximum tot felul de informaţii,şi îmi iau angajamentul că voi păstra secretul ce mi s-a încredinţat de către Biroul de Securitate Hunedoara, iar în caz că nu voi respecta prezentul angajament, cer să fiu pedepsit de legile scrise şi nescrise, din Republica Populară Română”, se arăta în documentul datat la Hunedoara, în 19 februarie 1949.
Vecinii, preoţii, familiile unor foşti politicieni anti-comunişti, rudele unor „chiaburi”, maghiarii, evreii, germanii, militarii şi muncitorii din uzinele locale se numărau printre subiectele denunţurilor , iar deseori persoanele vizate ajungeau să răspundă în faţa anchetatorilor pentru cele mai nevinovate acţiuni: bancuri spuse la beţie, adresări „nepotrivite” faţă de tovarăşi, păstrarea neîngrijită a portretelor liderilor comunişti ai vremii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se împlinesc 26 de ani de la cea mai violentă mineriadă pornită din Valea Jiului. Evenimente din iunie 1990 au lăsat urme adânci asupra comunităţilor din sudul judeţului Hunedoara, dar şi numeroase semne de întrebare.
Adăpostul antiatomic din Hunedoara a rămas, la peste jumătate de secol de la crearea lui, unul dintre cele mai misterioase locuri din municipiu: un obiectiv fascinant prin secretele şi imensitatea sa, care în viitor ar putea deveni o atracţie turistică importantă.
Ştefan Tripşa a fost unul dintre cele mai cunoscute personaje din trecutul comunist al Hunedoarei. A devenit celebru în anii 1960, după ce a primit titlul de Erou al Muncii Socialiste – RPR, pentru performanţele sale în Oţelărie. În anii 1960, noul erou stahanovist a fost răsfăţatul presei, al publiciştilor şi al autorităţilor, care l-au transformat într-un oţelar legendar, cu calităţi fabuloase.
Aroape 100 de oameni au murit în urma celei mai mari catastrofe miniere din ultima jumătate de secol. În dimineaţa de 30 octombrie 1971, mâlul toxic din iazul de decantare al Exploatării miniere de la Certej – Săcărâmb a înghiţit un cartier muncitoresc. Arhivele fostei Securităţi păstrează o serie de note inf