Imagini spectaculoase din Cetatea dacică Costeşti. Unul dintre „palate” are o nouă înfăţişare FOTO VIDEO

Lucrările de punere în siguranţă a unuia dintre cele două „palate” ale Cetăţii dacice Costeşti au fost finalizate.

Cetatea dacică Costeşti din Munţii Orăştiei îşi primeşte oaspeţii cu o nouă înfăţişare.

GALERIE FOTO CU CETATEA DACICĂ

În ultimele zile, vegetaţia abundentă care acoperea o parte din vestigiile sale antice a fost înlăturată, iar unul dintre cele două „palate” ale sale are un nou acoperiş, menit să îl protejeze de fenomenele meteo.

Patru cetăţi dacice unice în lume. Ce se întâmplă cu locurile pline de enigme din Munţii Orăştiei VIDEO

A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România

Tenebrele cetăţilor dacice, dezvăluite de Vladimir Brilinsky, omul care a găsit matriţa unică în lume

Acoperişul, înlocuit după cinci decenii

Structura metalică şi de azbociment instalată la începutul anilor ’70 pentru a proteja primul dintre cele două „turnuri locuinţă” ale cetăţii dacice Costeşti a fost înlocuită cu o nouă suprastructură.

Turnul - locuinţă. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Lucrările, începute în 2019, au fost finalizate printr-un proiect derulat de Asociaţia Monumentum, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) şi autorităţile locale, numit „Ambulanţa pentru monumente”. Intervenţia de urgenţă vizează şi reaşezarea elementelor de piatră dislocate sau vandalizate, în poziţia originală. Şi celălalt turn va fi pus în siguranţă.

Încă de la începutul anilor ’40, turnurile-locuinţă din cetatea dacică au fost acoperite cu şindrilă şi carton gudronat, după ce arheologii au prevăzut că vatra de foc pe care o adăposteşte unul dintre ele şi blocurile de calcar din structura lor nu ar fi rezistat fără protecţie. La începutul anilor ’70, vechile acoperişuri au fost înlocuite cu unele din azbociment, care s-au degradat de-a lungul timpului şi nu au mai putut proteja monumentele.

Al doilea turn - locuinţă al Cetăţii dacice Costeşti. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Cetatea Costeşti, veche din vremea lui Burebista

Cetatea Costeşti a fost ridicată în vremea regelui Burebista şi a servit ca fort militar, dar şi ca reşedinţă pentru căpeteniile strămoşilor noştri.

A fost devastată în anii războaielor de cucerire a Daciei de către romani (101 - 106). Mai multe dintre construcţiile sale (două turnuri locuinţă, şase bastioane, patru sanctuare, ruinele unei cisterne de apă, ziduri) sunt vizibile şi în prezent, deşi s-au degradat, mai ales în ultimii ani. Cele mai ample lucrări de consolidare şi conservare a monumentului istoric au avut loc la începutul anilor ’80, potrivit unui proiect elaborat de arheologi şi de Institutul de Proiectări Hunedoara.

Cetatea dacică. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
 

Ce sunt, de fapt, „turnurile - locuinţă”

Cele mai faimoase monumente de la Costeşti sunt cele două turnuri, aflate la circa 100 de metri unul de celălalt pe culmea dealului. Potrivit arheologilor, aşa-numitul „turn-locuinţă” (14,2 x 12,5 m) a fost construit, cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului I. a. Hr., pe platoul cetăţii.

„Zidul care forma parterul turnului (cu o grosime de aproximativ trei metri) a fost ridicat din blocuri de calcar, având la mijloc o umplutură de pământ şi piatră. Tehnica de construcţie este inspirată din arhitectura elenistică. Etajul a fost ridicat din cărămizi slab arse. Acoperişul turnului a fost ridicat din ţigle de tip elenistic. O scară monumentală, construită din dale de calcar, reprezenta principalul acces în turn, care era protejat de o palisadă. O altă palisadă apăra întregul platou al fortificaţiei. Turnul reprezenta reşedinţa unui personaj de rang înalt, probabil stăpânul cetăţii, şi, împreună cu cealaltă construcţie ridicată la capătul opus al platoului, putea fi ultimul punct de rezistenţă în cazul unui asediu”, se arată în descrierea turnului antic care a fost pus în siguranţă prin instalarea noului acoperiş.

Interior al turnului locuinţă. Cetatea dacică Costeşti. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Cetatea dacică a fost preluată în administrare în urmă cu un an, de Consiliul Judeţean Hunedoara, împreună cu aşezările dacice Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa din judeţul Hunedoara, aflate în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, din 2013.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Misterul unui craniu de acum 33.000 de ani, descoperit într-un sat din Hunedoara, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, desluşit

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani