Video Fundăturile din munții Șureanu, „adormite” iarna. Cum arată lunca Ponoriciului după primele ninsori VIDEO

Iarna, oamenii care au stâne și sălașe în cătunul Ponorici din Hunedoara coboară cu oile și vacile în satele de la poalele muntelui. Acoperit de zăpadă, locul din Munții Șureanu oferă o panoramă spectaculoasă.

Iarna, oamenii care cresc animale în fundăturile Ponorului și Ponoriciului din Munții Șureanu, aflate la 900 altitudine, părăsesc aceste locuri, devenite mai puțin prietenoase odată cu primele zăpezi.

Animalele sălbatice sunt lăsate astfel stăpâne peste casele vechi, stânele și sălașele, toate pustii, care ocupă luncile celor două pârâuri, căutate de turiști pentru spectaculozitatea lor.

Cătunul Ponorici, „adormit” sub zăpadă

Doar potecile și vechiul terasament al unei foste căi ferate forestiere, închisă de aproape un secol, au rămas accesibile celor care vor să ajungă în lunca Ponoriciului, unde apele izvorului formează șiruri de bucle printre văi și dispar apoi sub munte, pentru a ieși din nou, peste dealuri, prin gura Peșterii Cioclovina din Hunedoara.

Fundăturile sunt, de fapt, ponoare - locuri în care apele de suprafață se scurg în subteran, iar pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina au fost identificate 57 de ponoare, unele  dintre ele având caracter temporar. Cele mai faimoase dintre ele sunt Fundătura Ponorului și Fundătura Ponoriciului.

Cătunul Ponorici se află în mijlocul sălbăticiei, la vreo oră de mers pe jos, pe poteci anevoioase, de la Fundătura Ponorului şi la câteva zeci de minute de Peştera Cioclovina, până în apropierea căreia călătorii pot ajunge cu mașina. Iarna, la fel ca Fundătura Ponorului, rămâne pustiu, iar zăpada care îl acoperă este rar călcată de oameni.

„Vara, ducem oile la munte, la Jigoru, Rudele (vârfuri din munții Șureanu, de circa 1.500 de metri) și mai puțin în Retezat – de câțiva ani, iar când se apropie toamna, coborâm cu ele la stânele de aici și, apoi, iarna, în sat. Facem acest lucru de când ne știm. Doar timpul trece mai greu aici”, relata Remus, un cioban din Fizești, care își ține oile, până la venirea iernii, la stâna sa din cătunul Ponorici.

Cătunul Ponorici, în mijlocul unei rezervații naturale

Cătunul Ponorici, căutat pentru înfățișarea luncii sale și pentru peștera Ponorici, se află în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, o arie protejată din Munţii Şureanu care cuprinde şase dintre cele mai spectaculoase rezervaţii naturale din judeţul Hunedoara: Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor şi Peştera Bolii.

Lunca Ponoriciului, aflată la altitudinea de 835 de metri, a devenit în ultimii ani un loc tot mai căutat de amatorii de excursii pe munte. Cătunul arhaic, fără drumuri, instalații de apă și curent electric oferă o priveliște spectaculoasă, asemănătoare Fundăturii Ponorului, aflată la circa două ore de mers, de la Ponorici.

Lunca Ponoriciului este și un loc de transhumanță al turmelor de oi din Mărginimea Sibiului care traversează muntele spre și dinspre Banat.

Galeriile din Peștera Ponorici și ramificațiile lor se întind în subteran pe aproape opt kilometri şi corespondează cu Peştera Cioclovina de Apă, aflată de cealaltă parte a versantului, la circa doi kilometri. Accesul în interiorul complexului carstic este permis însă doar speologilor experimentaţi, în timp ce turiştii pot vizita doar la intrarea în cele două peşteri.

Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina se întinde pe o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, pe teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70% din suprafaţa rezervaţiei.