FOTO Ţinutul Pădurenilor, locul de poveste al Hunedoarei

Ţinutul Pădurenilor oferă turiştilor experienţa unei întoarceri imaginare în trecut. Puţine lucruri au schimbat în ultimele decenii înfăţişarea satelor şi modul de viaţă al localnicilor, oameni ospitalieri, păstrători de tradiţii arhaice.

În Ţinutul Pădurenilor, oamenii îşi deschid larg porţile caselor în faţa străinilor. Ospitalitatea a fost dintotdeauna o trăsătură definitorie a localnicilor. Nu e singura calitate a hunedorenilor care trăiesc în satele risipite pe munte şi în văile străbătute de râuri şi pâraie limpezi. Aici oamenii îşi duc viaţa într-un mod simplu. Cei mai mulţi cresc animale sau lucrează în industria lemnului. Alţi localnici au lucrat în exploatările miniere din Munţii Poiana Ruscăi sau în Combinatul siderurgic din Hunedoara, însă o dată cu oprirea activităţilor industriale s-au întors la vechile lor îndeletniciri.

Bătrânii păstrează tradiţii vechi de sărbătoare şi uneori pot fi văzuţi purtând straiele tradiţionale, create în familie, costume şi ii brodate cu motive populare, unele vechi de zeci de ani. Cele mai multe dintre satele Pădurenimii s-au depopulat. În locuri ca Alun, Meria sau Vadu Dobrii, numărul familiilor rămase poate fi numărat pe degete. În alte zone, cum e Lunca Cernii de Jos, Topliţa, Ghelari, Hăşdău, proiectele de modernizare a şoselelor au mai alungat din temerile că aceste sate vor avea aceeaşi soartă.

Ţinutul Pădurenilor oferă turiştilor experienţa întoarcerii în trecut. Modernitatea nu a schimbat cu nimic înfăţişarea satelor mici care ocupă platourile montane, înconjurate de păduri, de pajişti şi de nori. Iar peisajele par decoruri ideale ale unor locuri de poveste.

Hunedoara este cel mai apropiat municipiu de zona Pădurenimii. Din Hunedoara, cei care vor să viziteze aceste locuri se pot îndrepta spre Ghelari sau Topliţa. Ţinutul se întinde între Valea Mureşului şi Ţara Haţegului şi este mărginit de Munţii Poiana Ruscăi.

Vă recomandăm şi:

Paştele în vârf de munte: cum au sărbătorit Învierea Domnului localnicii din cel mai izolat sat al Hunedoarei              În Faţa Roşie mai locuiesc cinci familii, iar în satele vecine cătunului de munte majoritatea caselor au fost părăsite de ani buni. Câţiva dintre localnici mai păstrează totuşi tradiţii vechi, specifice Ţinutului Pădurenilor. De Paşte, oamenii au îmbrăcat straie populare şi au mers mai mulţi kilometri pe munte pentru a ajunge la biserica din Bătrâna.

O poveste din Ţinutul Pădurenilor. Satul în care lăzile de zestre ascund comori              Departe de agitaţia oraşelor, sătenii din Arănieş, unul dintre cele mai mici sate ale Hunedoarei, au păstrat tradiţii vechi de secole. Deşi nu se mai adună în număr mare la sărbători şi nu mai poartă, decât cu ocazii rare, costumele pădureneşti, lăzile lor de zestre au rămas ticsite de obiecte de artă populară, comorile lor cele mai de preţ.

Satul crucilor de piatră care spun poveştile eroilor din războaiele trecute        Sătenii din Cerişor au păstrat un obicei vechi de secole. Aproape fiecare gospodărie a satului de munte din Ţinutul Pădurenilor dezvăluie, prin crucea de piatră din faţa ei, povestea unui erou care a luptat pe fronturile războaielor din trecut, pentru a-şi apăra patria.

Supravieţuitoarele blocului fantomă construit în munţi          Două femei locuiesc într-o fostă zonă industrială de lângă Hunedoara, în apropierea carierei de dolomită din cătunul Crăciuneasa. Bătrânele au rămas unicele locatare ale unui bloc ridicat de comunişti în mijlocul sălbăticiei.

FOTO VIDEO Povestea satului înmărmurit. Alun, ţinutul de poveste cu 80 de case pustii        În cel mai pustiu sat al judeţului Hunedoara locuiesc mai puţin de cinci oameni. Două călugăriţe au grijă de biserica de marmură, un ajutor de cioban s-a stabilit de curând într-una din casele din Alun şi câţiva bătrâni îşi împart timpul şi grijile între gospodăriile din sat şi casele din Deva şi Hunedoara. Aproape 80 de gospodării au rămas însă goale.

Simbolul „Târgului de fier” se dărâmă sub ochii hunedorenilor. Cum poate fi salvat Furnalul din Govăjdia    Furnalul din Govăjdia a intrat în ultimii ani în categoria monumentelor istorice cu care autorităţile se mândresc, însă nu fac mai nimic pentru a le schimba soarta pecetluită de trecerea timpului. Lăsat în paragină de ani buni, monumentul istoric se prăbuşeşte cu zile, spun cei care încă îl consideră un simbol al oraşului, din vremurile în care Hunedoara era cunoscută în lume ca „Târgul de fier”.

VIDEO Povestea mocăniţei de la Hunedoara: va deveni traseul acesteia noua atracţie turistică a zonei?    Un grup de tineri din Hunedoara organizează la sfârşitul acestei săptămâni o acţiune de ecologizare a vechiului traseu al mocăniţei care lega Castelul Corvinilor de Ţinutul Pădurenilor. Zeci de hunedoreni şi-au anunţat deja prezenţa la evenimentul devenit o tradiţie locală, organizat şi în anii trecuţi la Hunedoara, pentru promovarea zonei.

FOTO Povestea satelor strămutate pentru lacul Cinciş şi a statuilor misterioase, salvate de furia apelor    La începutul anilor 1960, comuniştii au hotărât transformarea unei văi de la poalele Ţinutului Pădurenilor, străbătută de râul Cerna, într-un lac de acumulare din care urma să fie aprovizionată Hunedoara şi combinatul siderurgic al municipiului. Patru sate hunedorene au fost strămutate din vale, iar oamenii au fost nevoiţi să îşi demoleze casele, şcoala, muzeul şi bisericile şi să îşi înfiinţeze gospodării noi în altă parte.