FOTO Splendoarea iernii dă strălucire Peşterii Bolii. Locul legendar din Valea Jiului
0Peştera Bolii se numără printre cele mai spectaculoase monumente ale naturii din vestul ţării, iar îngheţul din timpul iernii îi oferă şi mai multă strălucire.
Fotografiile publicate de Imre Szuhanek, omul care are în grijă Peştera Bolii, arată cum s-a transformat locul legendar din Valea Jiului, după îngheţ.
Peştera de la poalele Cetăţii dacice Băniţa a fost împodobită de cristale, iar farmecul ei este sporit de iluminatul ambiental.
Peştera Bolii se numără printre cele mai spectaculoase atracţii turistice din vestul României. Se află la circa zece kilometri de Petroşani, la poalele cetăţii Băniţa şi ale Munţilor Retezatului şi Parâng. Potrivit istoricilor, numele peşterii provine de la cel al familiei Bolia, nobilii care au deţinut păduri şi proprietăţi în împrejurimile ei. Peştera are o lungime de aproape 500 de metri, iar în trecut putea fi străbătută călare. Are forma unui tunel cotit şi a fost săpată în vechile calcare Jurasice ale Dealului Bolii de către pâraiele Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 de metri. De la intrare până la ieşire, peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri.
Peştera Bolii înregistrează o diferenţă de aproape trei metri între intrarea superioară şi cea inferioară. „Poarta mare” a peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri. În trecut, peştera adăpostea lilieci. Peştera Bolii a oferit adăpost inclusiv pentru mărfurile aduse de negustorii porniţi de la Marea Egee şi Siria şi vândute apoi la Appullum şi Potaissa, unde erau cantonate legiunile a XIII-a Gemina şi legiunea a V-a Macedonica. A fost, de asemenea, folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei.
Acum, în caverna spaţioasă au loc frecvent evenimente culturale. În apropiere de Peştera Bolii se află ruinele cetăţii dacice Băniţa, aflată în patrimoniul UNESCO alături de celelalte patru foste aşezări antice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Costeşti şi de Căpâlna. Cetatea a fost ridicată în vremea regelui Burebista, având rol de apărare a Sarmizegetusei Regia, iar Decebal a consolidat-o. A fost distrusă definitiv, în anii războaielor de cucerire a Daciei.
Vă recomandăm să citiţi şi:
VIDEO Peştera Cioclovina, sanctuarul antic plin de mistere care a ascuns o comoară nepreţuită