FOTO Imagini unice din Primul Război Mondial. Românii luaţi prizonieri şi învingătorii de la Budapesta
0Cărţi poştale şi fotografii unice din colecţia de istorie poştală a unui istoric, oferă detalii emoţionante despre românii care au luptat în Primul Război Mondial.
Dan Simion Grecu, istoric şi autor al monografiei „Corespondenţa poştală a prizonierilor de război şi internaţilor civili, 1914-1921”, a adunat în colecţia sa personală de istorie poştală unele dintre cele mai preţioase fotografii şi cărţi poştale din vremea Primului Război Mondial.
Corespondenţa expediată de români în urmă cu un secol oferă informaţii puţin cunoscute despre atmosfera anilor cruciali pentru România.
Iată câteva dintre cărţile poştale rare, păstrate de colecţionar:
O serie de fotografii unicat cu prizonieri români şi ruşi capturaţi de trupele germane în primul război mondial (1916-1917) arăta mizeria în care ajunseseră.
1. Prizonieri români (fără localizare). Foto: colecţia personală Dan Simion Grecu.
2. Prizonieri ruşi la Petrişoru, SV Râmnicu Sărat; Foto: colecţia personală Dan Simion Grecu.
3. Prizonieri români la Dragoslavele, jud. Argeş; Foto: colecţia personală Dan Simion Grecu.
4. Prizoneri români, fără localizare. Foto: colecţia personală Dan Simion Grecu.
Români în Budapesta ocupată
O fotografie - carte poştală (mai jos) din 6 august 1919, din colecţia cercetătorului, înfăţişa întregul personal C.F.R. sosit pentru serviciu în Budapesta ocupată de trupele române. A fost scrisă şi expediată de I. A. Popescu, şeful gării de vest din Budapesta (Nyugati Pályaudvar).
Foto: colecţia personală Dan Simion Grecu.
Scrisoarea ostaşului român dn Craia
Un domeniu interesant al istoriei poştale române este acela al ocupaţiei din Ucraina Subcarpatică (1919), care era o prelungire a ocupaţiei din Ungaria spre nord, spre teritorii care sunt azi în Ucraina, scrie cercetătorul Dan Grecu.
„Corespondenţele sunt destul de rare, iar una deosebită este ilustrată alăturat: o carte poştală expediată de Vasile Bologa, (unul dintre voluntarii români, foşti prizonieri ardeleni, întorşi din Italia cu Regimentul 2 Voluntari Crişan) la 30 mai 1919 din Kiralyhaza, actualmente Korolevo în Ucraina (aflat la doar 5 kilometri de graniţa de nord a României), vezi ştampila maghiară KIRALYHAZA * UGOCSA VM. (judeţul / comitatul Ugocea). Cu totul deosebită este însă ştampila militară românească a Comenduirii de Piaţă din oraş, cu textul ROMÂNIA * COMENDUIREA PIEŢII / CRAIA (iată, exista şi un nume românesc pentru localitate)”, a explicat colecţionarul. Cartea poştală (foto sus a fost apoi cenzurată la destinaţia din Oradea.
Regele Ferdinand întors din exilul de la Iaşi
1 decembrie 1918: Regele Ferdinand, Regina Maria şi Generalul Berthelot la Universitate, la întoarcerea din exilul ieşean.
„Fotografie probabil inedită doarece este trimisă familiei de un militar francez care şi scrie pe verso: „Regele şi Regina României, pe care noi i-am escortat pe 1 Decembrie. După cum v-am spus, plecăm în Rusia, aproape tot regimentul este deja în drum spre Odesa” (textul e datat 8 ianuarie 1919)”, explică Dan Grecu.
Ostaşi români în lagărele de prizonieri
O fotografie de colecţie (jos) prezenta pregătirea de pescuit în lagărul german Stralsund (1917). „În dreapta căpitanul român prizonier Antoniu (artilerist) şi în stânga un ofiţer român prizonier identificat drept Bastochi / Bastocli”, scrie Dan Simion Grecu.
Ofiţeri prizonieri români în lagărul german Stralsund (1917), cu un camarad de suferinţă occidental (al doilea din dreapta).
Foto: Colecţia Dan Simion Grecu.
Militari germani la un vin românesc, Focşani, toamna anului 1917. Foto: colecţia Dan SImion Grecu
Vă recomandăm să citiţi şi: