FOTO Cetatea Devei a fost invadată de turişti. Mii de oameni au stat la cozi pentru a ocupa zidurile fortului medieval
0Un număr record de vizitatori au urcat duminică în Cetatea Devei, unul dintre cele mai importante monumente istorice din Transilvania, ale căror incinte exterioare au fost redeschise publicului după trei ani în care s-au aflat în şantier. Turiştii au petrecut zeci de minute la coadă, pentru a urca în cetate.
A fost cel mai mare număr de turişti înregistrat în Cetatea Devei în istoria sa recentă: mii de oameni au ajuns duminică în fortăreaţa medievală.
Cetatea Devei s-a deshis turiştilor într-o înfăţişare nouă, cu locuri mai accesibil de vizitat, încăperi şi ziduri recondiţionate, un pod nou şi o scară „mayaşă” dificil de urcat, cu aproape 200 de trepte.
Aşezarea medievală şi-a pierdut din atmosfera romantică a ruinelor din trecut, cel puţin în privinţa incintelor exterioare restaurate, dar a câştigat în spectaculozitate şi a devenit mai accesibilă.
Timp de trei ani, ce mai mare parte a monumentului istoric, cu excepţia „palatului” - a incintei I - s-a aflat în restaurare, iar accesul a fost restricţionat în zonă. Duminică, de la primele ore ale dimineţii, oamenii s-au îndreptat spre cetate, pentru a vedea rezultatul investiţiei de peste nouă milioane de euro, finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională. Mulţi dintre ai eu fost nevoiţi să aştepte zeci de minute pentru a puta urca în monument cu monolinerul. Cei care au optat pentru a parcurge traseul pe jos, au avut nevoie de circa 15 minute de la poalel cetăţii, până la platoul de artilerie, unde a fost organizat un spectacol pe tematică istorică.
Cetatea Devei a reintrat în circuitul turistic duminică, momentul fiind marcat prin paradele ordinelor cavalereşti din Braşov, Târgu Mureş, Sebeş, Sighişoara şi Hunedoara. Apoi au avut loc spectacole de reenactment istoric, pe platforma de Artilerie, la care au participat Terra Dacica Aeterna, Ordinul Cavalerilor de Hunedoara şi Ansamblul Rennaissance, şi recitaluri ale rupei Arhaica şi ale grupului Cimpoierii din Transilvania.
Lucrările de restaurare au inclus cercetarea arheologică, refacerea zidurilor şi a porţilor, a Camerei de Artilerie a Bastionului, a drumului de acces, precum şi finisaje. De asemenea, a fost construit un pod de acces între incintele II şi III, în cadrul unor investiţii suplimentare realizate de administraţia locală. „Rezultatul proiectului de restaurare este unul bun. Lucrările au fost realizate sub supraveghere arheologică şi a Comisiei Monumentelor Istorice, iar consructorii nu s-au abătut de la proiect, afirma Angela Kalauz, arhitecta şefă a Devei. O serie de controverse a stârnit modul în care au fost reabilitate incintele exterioare ale monumentului istoric, arheologul Adrian Andrei Rusu fiind printre cei care s-au declarat nemulţumiţi de noul aspect al cetăţii.
Povestea monumentului
Cetatea Devei a fost în trecut una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit.
O explozie izbucnită în vara anului 1849 la depozitul de muniţie al fortăreţei a dus la distrugerea, aproape în totalitate, a cetăţii. După proiectul de restaurare al monumentului istoric, urmează derularea unei investiţii de reabilitare a incintei interioare al cetăţii, locul unde se aflau cele mai importante încăperi ale acesteia. Până la sfârşitul anului numărul turiştilor va ajunge la 300.000, susţine primarul Devei, adăugând că monumentul va putea aduce profit la bugetul local şi că în incinta cetăţii se vor putea desfăşura evenimente culturale. Anul trecut aproape 130.000 de oameni au vizitat monumentul istoric.
Vă recomandăm şi:
Proiectul de restaurare a incintelor exterioare ale Cetăţii Devei a stârnit controverse. Istoricul Adrian Rusu susţine că rezultatul lucrărilor derulate pe parcursul a trei ani, finalizate zilele trecute, a ştirbit din autenticitatea monumentului istoric. Arhitecţii îi contrazic opinia, susţinând că toate lucrările au primit avizele Comisiei Monumentelor Istorice şi au fost supravegheate de specialişti.
Ultimii kilometri ai drumului spre Mănăstirea Prislop vor fi închişi traficului rutier, pe durata lucrărilor de lărgire a carosabilului. Restricţiile, aprobate de Consiliul Judeţean Hunedoara, finanţatorul investiţiei, vor fi impuse în cursul săptămânii, în timp ce în weekend ele vor fi ridicate.
Sătenii din Bătrâna, o comună cu patru sate în care mai trăiesc 100 de oameni, au de câteva luni uliţele asfaltate şi de curând acces la internet, deşi aşezarea de munte este greu accesibilă. Primarul a trebuit să ducă o muncă de convingere cu unii dintre localnici, care s-au temut că asfaltul le va strica pitorescul aşezării, văzută ca un adevărat paradis rural, dar unul al vremurilor trecute.