Fosilele unei specii noi de ţestoasă din era dinozaurilor au fost descoperite în Ţara Haţegului
0O specie nouă de ţestoasă fosilă a fost descoperită de oamenii de ştiinţă în Ţara Haţegului. A primit numele Dortoka vremiri.
Paleontologii de la universităţile din Tübingen (Germania) şi Bucureşti (România) au descoperit în Valea Dinozaurilor din Ţara Haţegului fosilele unei specii de broască ţestoasă, contemporană cu dinozaurii pitici din Transilvania.
Fosile de dinozauri descoperite în Ţara Haţegului după găsirea unei hărţi vechi de peste un secol
Tăul fără fund, locul enigmatic din Ţara Haţegului plin de plante carnivore. De ce îl ocolesc sătenii
„Paleontologii au denumit noua descoperire Dortoka vremiri, în onoarea paleontologului român Mátyás Vremir, decedat în iulie 2020. Mátyás Vremir a avut o contribuţie importantă la studiul fosilelor de vertebrate descoperite pe teritoriul României, inclusiv în zona Haţegului, şi a fost primul care a semnalat aici existenţa ţestoaselor de tipul Dortoka în perioada Cretacicului Târziu”, informează Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, specia nou descoperită face parte dintr-o familie mai mare de broaşte ţestoase specifice mai mult emisferei sudice. Fosilele celei mai apropiate dintre rudele sale datează de acum circa 57 de milioane de ani şi au fost identificate în nord vestul României.
„Exemplarul fosilizat studiat este foarte bine conservat şi oferă o mulţime de detalii referitoare la această specie de broască ţestoasă. Carapacea descoperită este aproape completă, are aproximativ 19 cm lungime şi o formă ovală. Plastronul (abdomenul) s-a păstrat în întregime, având o lungime de 15,5 cm. Ambele, carapacea şi plastronul, prezintă ornamente caracteristice genului de ţestoase Dortoka şi sunt mai subţiri decât cele ale contemporanelor lor, broaştele ţestoase Kallokibotion, care erau de talie semnificativ mai mare”, arată reprezentanţii Geoparcului.
Ţestoasa preistorică de apă dulce
Kallokibotion bajazidi a fost prima specie de broască ţestoasă fosilă identificată de pe actualul teritoriu al Geoparcului Ţara Haţegului, contemporană cu dinozaurii pitici. Specia a fost descrisă de Franz Nopcsa în 1923.
„Descoperirea noastră reprezintă un omagiu centenar adus activităţii acestui important cercetător originar din zona Haţegului, descoperitorul celebrilor dinozauri pitici. Dortoka, spre deosebire de Kallokibotion, era o specie mai rară. Acest motiv, dar şi dimensiunile ei mai mici, explică cum de a ajuns să fie identificată abia după un secol de cercetări”, afirmă conf. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, co-autor al studiului.
Faţă de Kallokibotion, care prefera mediul terestru, Dortoka era adaptată mediului acvatic, preferând apele dulci, susţin cercetătorii.
„Singura ţestoasă despre care ştim că a coexistat cu noua specie descoperită trăia pe uscat şi nu a supravieţuit extincţiei în masă. În schimb, această specie nouă a fost o ţestoasă de apă dulce. Acest aspect se potriveşte unui model observat anterior în faunele contemporane din America de Nord, unde vertebratele terestre au dispărut în număr semnificativ mai mare decât cele de apă dulce la finele perioadei cretacice”, afirmă Felix Augustin, doctorand al Universităţii din Tübingen şi autor principal al articolului.
Echipa de cercetători implicată în descoperire reuneşte universităţile din Tübingen (Germania) şi Bucureşti (România) - membre ale Consorţiului Universitar CIVIS şi instituţii de ştiinţă din Ungaria.
Vă recomandăm să citiţi şi:
A înflorit Roua Cerului, planta carnivoră care împânzeşte misterioasa mlaştină Tăul fără fund VIDEO