Video Fenomenele paranormale din Pădurea de Argint. Ce secrete ascunde „laboratorul mineralogic unic în lume” VIDEO
0La marginea satului Săcărâmb din munţii Metaliferi se întinde o pădure de fagi despre care localnicii susţin care efecte neobişnuite asupra oaspeţilor săi.
Drumul spre inima Pădurii de Argint începe de la marginea satului Săcărâmb.
GALERIE FOTO CU PĂDUREA DE ARGINT
De la capătul străduţei asfaltate care traversează vechea aşezare minieră, urcând continuu pe lângă cele trei biserici ale sale (catolică, ortodoxă şi biserica greco-catolică ruinată) spre coama unui deal, călătorii intră pe un drum de pământ, inaccesibil autoturismelor, zdrobit de utilajele folosite în exploatările forestiere. Primele impresii despre Pădurea de Argint sunt dezamăgitoare.
În ultimii ani, suprafeţe de zeci de hectare de pădure de fag au fost retezate, la marginea satului, iar exploatările continuă. Localnicii mai au de aşteptat ani în şir până la regenerarea completă a pădurii care acoperă versanţii.
Pădurea de argint. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
După doi kilometri de mers pe drumul forestier, Pădurea de argint înfăţişează oaspeţilor săi o privelişte tot mai puţin afectată de intervenţia oamenilor. Exploatările forestiere au rămas în urmă, iar fagii argintii par să acopere cerul cu trunchiurile groase şi înalte şi cu crengile bogat ramificate.
Deasupra lor, se ridică, înzăpezit în această perioadă, unul dintre cele mai înalte vârfuri din zonă, Gurguiata, de peste 1.000 de metri. Pe harta iosefină din secolul al XVIII-lea, numele locului apare menţionat ca Setras.
Franz Iosif a băut apă din izvorul tămăduitor
Izvorul de la poalele sale a intrat în legendă. Unii localnici povestesc că a fost la mijlocul secolului al XIX-lea, loc de popas al împăratului Franz Joseph, în timpul călătoriei sale în Transilvania.
„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se în dreptul unui izvor. Aici a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului, despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata Alexandru Pavel Tokar autor al monografiei Săcărâmbului.
Un monument de piatră, ascuns în pădure, la capătul unei poteci care urcă din drum pe lângă izvor, aminteşte de legenda locului.
Izvorul şi, în fundal, foişorul sub formă de piramidă. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Deasupra izvorului, un foişor de lemn, înălţat sub forma unei piramide, reprezintă, potrivit unor localnici, cel mai revigorant loc din Pădurea de Argint. „Am simţit în acest loc cum îmi furnică palmele. La un moment dat am închis ochii şi am văzut o lumină, ca un fel de curcubeu, dar era o lumină albastră, un albastru strălucitor, era culoarea cerului, dar mai strălucitor, mai intens”, relata Alexandru Tokar, preşedinte al Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală“ (SETRAS), într-un reportaj difuzat de TVR.
Locul a devenit în ultimii ani o destinaţie pentru amatorii de meditaţie din toate colţurile ţării, dar şi pentru cei aflaţi în căutarea senzaţiilor tari.
„Laboratorul mineralogic” din Săcărâmb
Localnicul relata că întreaga zonă a Săcărâmbului şi nu doar Pădurea de Argint reprezintă un centru energetic care poate oferi oaspeţilor săi senzaţii ieşite din comun. Explicaţia oferită de acesta este că aşezarea minieră se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri şi care îşi manifestă energiile.
Drumul prin pădure. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Despre Săcărâmb s-au scris, de-a lungul a mai bine de două veacuri şi jumătate, tomuri întregi. În secolul al XIX-lea, specialiştii în minerit din întreaga Europă, chiar din Brazilia şi SUA, au cercetat cu atenţie strania aglomerare de elemente chimice adăpostite, în diverse combinaţii, de muntele cu acelaşi nume ca şi satul. El reprezenta, de altfel, un laborator mineralogic unic în lume: pe o suprafaţă de numai un kilometru pătrat au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale. Două din ele silvanitul şi sacarâmbitul sunt fără echivalent în lume. Alte cinci au ieşit la lumină pentru prima oară, tot aici. Le-au fost descoperite mai târziu corespondenţe doar undeva, în minele Africii de Sud. În măruntaiele muntelui s-au amestecat mai toate metalele: zinc, plumb, cupru, aur, argint, chiar şi uraniu. La o asemenea compoziţie a solului şi subsolului, nu te mai miri când ţi se vorbeşte despre magnetism şi energii radiante”, informează SETRAS, pe site-ul organizaţiei.
Şi alţi oaspeţi ai Pădurii de Argint au susţinut că au avut experienţe senzaţionale în mijlocul acesteia. Unii au relatat chiar despre observarea unor OZN-uri care şi-au făcut apariţia în zonă.
Dealul Calvaria. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Pădurea de argint se întinde în vecinătatea celui mai faimos loc din satul Săcărâmb, Dealul Cavaria Mare, care pare un colţ uriaş de stâncă, ieşit din mijlocul pădurii şi a depresiunii în care se află aşezarea. Conul vulcanic, din adâncurile căruia în ultimele trei secole au fost scoase cantităţi impresionante de metale preţioase (aur, argint) şi rare, ca teluriul şi nagyagytul, a rămas simbolul fostului orăşel minier al secolelor trecute.
„Dacă priveliştea din localitate printre munţii despărţiţi este deja frumoasă, atunci din vârful piramidei, cu 196 picioare mai sus, ea este de neîntrecut. Înspre sud, priveşti către câmpia încântătoare pe care se află Deva cu cetatea să minunată şi multe alte localităţi. Mult mai departe, ca prin ceaţă, se zăreşte splendidul castel al Hunedoarei, iar în fundal munţii acoperiţi cu zăpadă veşnică, străjuind plăcuta vale a Haţegului ”, relata savantul austriac Joseph Adalbert Krickel, care a vizitat Săcărâmbul în februarie 1828.
Calvaria Mare, în secolul al XIX-lea Sursa János Hunfalvy, Ungaria şi Transilvania în imagini inedite - 1863
Vă recomandăm să citiţi şi
Explozia torpilelor care a cutremurat Teliucul, marea tragedie minieră ascunsă de regimul comunist
VIDEO Povestea minelor de fier ale dacilor. Ce soartă a avut „patria fierului” după secole de glorie
Ce salarii au minerii. „Pentru aceşti bani muncim într-o mizerie şi o umilinţă extraordinare”
Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO