Enigma bijuteriei celtice de peste două milenii, descoperită la Uroi: veriga era purtată la gleznă de femei, în Antichitate
0Vizitatorii muzeului din Deva sunt invitaţi să afle secretele unei verigi antice de provenienţă celtică, o piesă veche din secolul III – II, î. Hr., descoperită într-un sit arheologic de pe malul Mureşului.
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva îi invită pe vizitatori să descopere Exponatul lunii septembrie, o piesă deosebită care face parte din colecţia veche de arheologie a muzeului, însă condiţiile în care a fost descoperită nu sunt cunoscute, unica precizare referindu-se la locul de provenienţă: zona Uroi. Piesa, cunoscută în literatura de specialitate ca brăţară sau verigă cu semi-ove, aparţine cultural civilizaţiei celtice, fiind răspândită pe un areal ce cuprinde Boemia, Moravia, Ungaria, Elveţia, Marna şi Transilvania.
„Brăţara expusă este, momentan, artefactul de acest tip descoperit în cea mai sudică zonă din Transilvania. Asemenea brăţări provin din descoperiri funerare şi se purtau fie la mână, fie la gleznă, exclusiv de femei, deseori având în inventar şi lănţişoare de bronz pentru gât şi centură din fier pentru talie”, au informat reprezentanţii muzeului.
Brăţara de la Uroi a fost confecţionată prin turnare, două dintre semi-ove fiind turnate împreună, iar a treia – separat. Dimensiunile piesei indică probabilitatea ca această podoabă să fie destinată purtării pe gleznă, susţin arheologii. Piesele de acest tip sunt caracteristice pentru perioada La Tène-ului mijlociu în Bazinul Carpatic (sec. III-II î.Hr.), în timp ce în zona occidentală de răspândire a civilizaţiei celtice ele lipsesc cu desăvârşire, au completat arheologii de la MCDR.
Vă recomandăm şi:
Băile termale de la Geoagiu au o vechime de circa două milenii, iar în Antichitate, locul era o aşezare luxoasă, destinată celor bogaţi. O dovedesc cele 11 plăcuţe votive din aur şi numeroasele altare dedicate zeităţilor şi nimfelor, care au fost descoperite în ultimele decenii sub ruinele fostului complex de ape termale. Atât pentru istorie, dar mai ales pentru apa de calitate, zeci de mii de români ajung anual în staţiunea Geoagiu.
Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.
Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.