Video Drum modern spre cetățile dacice din Hunedoara. Noua șosea, construită cu 55 de milioane de lei VIDEO
0Turiștii care se îndreaptă spre Sarmizegetusa Regia vor circula, după mulți ani de așteptare, pe o șosea modernizată complet. Până în prezent, drumul din ținutul cetăților dacice a fost reabilitat doar pe jumătate.
Consiliul Județean Hunedoara a scos la licitație publică lucrările de modernizare a șoselei Orăștie – Costești – Sarmizegetusa Regia (DJ 705A), o investiție finanțată cu fonduri europene estimată la 55,5 milioane de lei.
Drumul spre cetățile dacice din Munții Orăștiei, în lungime de peste 17 kilometri, începe de la Orăștie și traversează mai multe sate de pe Valea Grădiști din Hunedoara, până la ieșirea din satul Costești. De aici, este continuat cu sectorul Costești – Sarmizegetusa Regia, de 18 kilometri, modernizat în perioada 2014 – 2015, cu fonduri europene.
Drumul Orăștie Costești, extrem de degradat
Lucrările la drumul Orăștie Costești, pe care turiștii ajung la cetățile dacice din Munții Orăștiei (Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Fețele Albe - video) au termen de finalizare 24 de luni, de la semnarea ordinului de începere a acestora.
„Obiectivul proiectului este consolidarea structurii rutiere prin aplicarea mai multor tipuri de structuri rutiere pe sectoare omogene, stabilite in functie de grosimea fundatiei existente, pe sectorul în lungime de 17,265 kilometri”, informa Consiliul Judeţean Hunedoara.
Drumul Judeţean 705 A Orăştie – Costeşti, a ajuns într-o stare de degradare accentuată, iar tronsonul nu mai prezintă siguranța adecvată.
„Îmbrăcămintea bituminoasă se prezintă într-o stare mediocră sau rea, cu suprafeţe extinse sau tronsoane întregi afectate de faianţări din oboseală, fisuri şi crăpături, rupturi de margine etc. Aspectul general al îmbrăcăminţilor conduce la concluzia că acestea sunt vechi, că nu au beneficiat de lucrări de întreţinere planificate pe durate de exploatare, iar în prezent sunt afectate de defecţiuni frecvente şi extinse, cu multiple lucrări de reparaţii de tipul plombărilor şi cu reparaţii efectuate ca urmare a introducerii unor utilităţi subterane, aproape pe toate tronsoanele situare în intravilan”, arăta expertiza tehnică realizată şoselei.
Și drumul care leagă valea Streiului de satul Costești, traversând dealurile de la Ocolișul Mic și coborând în Ludești, se află într-o stare la fel de precară.
Valea Grădiștii din Hunedoara
Drumul spre Sarmizegetusa Regia, pe valea Grădiştii, străbate ţinutul cu cele mai multe vestigii din timpul războaielor daco-romane. În urmă cu două milenii, așezările din împrejurimile Sarmizegetusei Regia erau, potrivit unor istorici, printre cele mai prospere şi mai intens locuite de pe teritoriul Daciei.
Şoseaua, care începe din Orăştie, urcând dinspre valea Mureşului spre locurile greu accesibile din munţi, traversează câteva sate, strecurându-se alături de Apa Grădiştii prin văile tot mai înguste şi abrupte, pe măsură ce se apropie de Sarmizegetusa Regia.
Până la începutul anilor ´70, drumul de munte era „dublat” de calea ferată forestieră din Munţii Orăştiei, care ajungea şi ea până în vecinătatea capitalei antice. Un şir neîntrerupt de aşezări dacice şi romane a fost descoperit de-a lungul timpului pe traseul spectaculos al drumului spre Sarmizegetusa Regia.
Cele mai faimoase dintre ele sunt cetăţile de piatră Costeşti, Blidaru, Feţele Albe şi Sarmizegetusa Regia, însă alături de ele au fost scoase la iveală, întâmplător sau în urma cercetărilor arheologice, o mulţime de alte aşezări antice, civile, militare sau religioase.
De la marginea satului Costeşti, ultima parte a drumului spre Sarmizegetusa Regia se afundă în munţi, traversând satul Grădiştea de munte (video), împânzit de vestigii arheologice.
Pe Valea Grădiștii din Hunedoara, din loc în loc, arheologii au distins terasele pe care locuitorii din Antichitate ai acestui ţinut le-au amenajat pentru a-şi clădi gospodăriile.
În aceeaşi zonă, au fost identificate traseele şi unele porţiuni ale drumurilor dacice, numeroase terase create de oameni, locurile în care au funcţionat atelierele şi fierăriile dacilor. La înălţimi mai mari, s-au păstrat ruine ale unor turnuri de apărare.
Pădurile care înconjoară Sarmizegetusa Regia (video) cuprind aproape 30.000 de hectare şi au păstrat nenumărate vestigii istorice şi comori antice. În centrul acestui ţinut se află vechea capitală a Daciei pre-romane, întemeiată în urmă cu peste două milenii, la poalele Vârfului Godeanu (1865 metri), considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“.
Sarmizegetusa Regia a păstrat urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte fortăreţe dacice, care aveau în special rol de apărare.
Oraşul antic înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin unii istorici, iar la poalele lui, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Deşi toate cetăţile dacice au fost distruse şi incendiate la începutul secolului al doilea, multe dintre rămăşiţele lor au supravieţuit trecerii îndelungate a timpului.