Distrugeri mari în Sarmizegetusa Regia. Zidul dacic a fost devastat din senin, iar zeci de blocuri sunt prăbuşite
0Trunchiul un fag secular din Sarmizegetusa Regia s-a prăbuşit peste zidul antic al aşezării şi a provocat distrugeri însemnate. Alţi aproape 100 de arbori din situl arheologic pun în pericol vestigiile monumentului UNESCO.
Sarmizegetusa Regia a fost din nou afectată de distrugerile provocate de natură. Trunchiul unui fag secular, rupt din cauza putreziciunii, s-a prăbuşit, marţi, peste zidul dacic, în zona Porţii de Est a sitului arheologic.
Arborele căzut în apropiere de poteca pe care turiştii coboară în incinta sacră a dislocat aproape 30 de blocuri de piatră şi a spart cel puţin zece, stricăciunile fiind iremediabile. Zidul aşezării antice din Munţii Orăştiei a fost afectat, în ultimii ani, de mai multe ori de căderile de copaci. În cel puţin cinci locuri, fagii seculari care s-au prăbuşit fie în urma furtunilor sau doar a bătrâneţii şi bolii au dezintegrat monumentul.
Dar şi alte vestigii din Sarmizegetusa Regia au avut de suferit în urma căderii a numeroşi fagi. În aprilie 2016, două trunchiuri de copaci rupte de vijelie au cauzat sfărmarea mai multor blocuri de calcar originale ale zidului de pe terasa a treia aşezării antice. Au fost distruse iremediabil vestigii pe o porţiune de aproape 20 de metri.
Două luni mai târziu, ploile abundente au afectat din nou monumentul istoric. Din cauza lor, mai multe blocuri din zidul aşezării antice au fost dislocate şi s-au prăbuşit. Şi în prezent, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia şi trec prin pădurea de fagi bătrâni de la intrarea în incinta sacră au şanse mari să audă, în timpul furtunilor, trosnetele crengilor şi a trunchiurilor rupte care se prăvălesc. Alteori fagii s-au rupt din senin, din cauza îmbătrânirii.
Probleme tot mai mari din cauza arborilor
În 2017, aproape 100 de fagi bătrâni şi bolnavi care riscă să distrugă vestigiile din Sarmizegetusa Regia au fost marcaţi de silvicultori pentru a fi extraşi. Nu a fost stabilită deocamdată perioada în care se va fva avea loc scoaterea arborilor seculari, o lucrare care trebuie realizată în condiţii de siguranţă maximă, fiind vorba de o aşezare antică.
Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei pre-romane, în prezent monument aflat în Patrimoniul mondial UNESCO, datează de peste două milenii, iar ruinele ei se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, cu temple misterioase, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi dacice, care aveau în special rol de apărare. Aici au fost descoperite în ultimii ani mai multe tezaure preţioase de bijuterii şi monede antice de aur şi argint, multe dintre obiecte fiind considerate unice. În ultimii ani, Sarmizegetusa Regia a devenit cea mai vizitată cetate dacică.
Vă recomandăm să citiţi şi:
După aproape o lună în care accesul publcului a fost interzis în Sarmizegetusa Regia, timp în care a fost refăcut marele templu circular, aşezarea dacică din Munţii Orăştiei i-a întâmpinat din nou, pe turişti, cu porţile deschise.
Arheologii au scos la lumină o alee antică, ramificaţie a celebrului drum pavat din Sarmizegetusa Regia şi un construcţie misterioasă, ridicată deasupra templelor dacilor, despre a cărei existenţă nu s-a ştiut până în prezent.
Sarmizegetusa Regia va fi deschisă publicului, după aproape o lună de la începerea lucrărilor de reabilitare a Marelui Sanctuar Solar.
O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.