Consiliul Judeţean a cerut administrarea a patru foste cetăţi dacice. Răspunsul dat de vicepremierul Sevil Shhaideh
0Consiliul Judeţean Hunedoara a anunţat continuarea demersurilor de a prelua în administrare patru cetăţi dacice din judeţul Hunedoara, după modelul Sarmizegetusei Regia. Un răspuns faţă de situaţia siturilor UNESCO l-a dat, joi, vicepremierul Sevil Shhaideh.
Conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara a informat joi, că a continuat demersurile efectuate la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, pentru preluarea în administrare a cetăţilor dacice Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa şi Costeşti, situri UNESCO din judeţul Hunedoara.
O delegaţie de parlamentari hunedoreni se va întâlni, luni, cu Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, pentru a solicita trecerea în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara a cetăţilor dacice Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie şi Băniţa din Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, au informat reprezentanţii instituţiei, într-o conferinţă de presă organizată joi, la Consiliul Judeţean Hunedoara.
„Patrimoniul naţional este domeniul public al statului. Putem sprijini darea în administrare pe perioada de derulare a investiţiilor pe care dorim să le realizăm, pe o durată clară de realizare a obiectivelor, dar nu schimbarea regimului proprietăţii”, a completat vicepremierul Sevil Shhaideh, prezentă, joi, la Deva.
Cinci cetăţi UNESCO în judeţ, a şasea în Alba
Din cele cinci foste cetăţi dacice din judeţul Hunedoara incluse în patrimoniul UNESCO, Sarmizegetusa Regia se află, din 2013, în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, iar Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa şi Costeşti sunt gestionate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Cetatea dacică de la Căpâlna, judeţul Alba, se află alături de siturile din judeţul Hunedoara în patrimoniul UNESCO. Cu excepţia Sarmizegetusei Regia, aşezările antice nu beneficiază de pază şi întreţinere adecvată, lucru semnalat în repetate rânduri în ultimii ani Ministerului Culturii.
Unul dintre specialiştii care au reclamat distrugerile din siturile Munţilor Orăştiei este istoricul Ioan Piso. „Să luăm acum zona Munţilor Orăştiei, care a fost făcută praf. Cunoaştem sute de oraşe greceşti şi romane în bazinul mediteranean, dar civilizaţia dacică este unică, iar manifestările ei majore au avut loc în Munţii Orăştiei. Cu atât mai mari şi mai de neînlocuit sunt pierderile suferite aici. S-a ajuns atât de departe, încât nici nu ştiu dacă mai este ceva de furat. În faţa unor asemenea situaţii autorităţile au închis ochii”, scria profesorul universitar Ioan Piso, într-o scrisoare deschisă adresată anul trecut ministrului Culturii.
Vă recomandăm şi:
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.
Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.