Colonia nimicită de potopul din Retezat. Cum arată locul unde 14 oameni au pierit înghiţiţi de torenţi VIDEO
0În urmă cu 23 de ani, o colonie muncitorească a fost nimicită, în urma celor mai devastatoare inundaţii din Retezat. 14 oameni au murit atunci, însă cu timpul, urmele tragediei s-au şters.
Au trecut 23 de ani de la cele mai devastatoare viituri din Retezat, care au ucis 14 oameni şi au devastat complet colonia muncitorească de la poalele barajului Gura Apelor. În acest timp, valea Râului Mare s-a transformat radical.
VIDEO CU BARAJUL GURA APELOR
La mijlocul anilor ´70, când au început lucrările la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, care avea să cuprindă lacul de acumulare şi barajul Gura Apelor şi trei hidrocentrale, pe valea Râului Mare au fost înfiinţate trei colonii muncitoreşti, unde puteau locui câteva sute de oameni.
Mare baraj al României, finalizat la 35 de ani de la startul lucrărilor VIDEO
„Pentru constructori şi familiile lor s-au dat în folosinţă aproape 300 de apartamente în coloniile Brazi, Brădăţel şi Baraj, iar pentru nefamilişti aproape 200 de garsoniere, iar în toate cele trei colonii se construieşte în continuare”, informa ziarul judeţean din Hunedoara „Drumul Socialismului”, în iulie 1976.
Barajul Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
După 1990, colonia de la Brazi, aflată la intrarea în defileul Râului Mare şi la circa 25 de kilometri de barajul de la Gura Apelor, a fost desfiinţată. Mai multe clădiri au fost demolate, iar altele au fost transformate într-un complex folosit de Hidroconstrucţia. Fosta colonie muncitorească de la Brădăţel, aflată la circa 10 kilometri de baraj, a fost transformată la sfârşitul anilor ´80, într-un complex de agrement pentru copii şi sportivi, care a mai funcţionat până în 2005. Cele mai multe dintre clădirile sale au fost lăsate să se ruineze, în timp ce unele au fost renovate şi sunt folosite ca loc de tabără creştină pentru tineri.
Barajul de la Gura Apelor. ADEVĂRUL
Viiturile mortale din urmă cu 23 de ani
Cea mai neagră soartă a avut-o fosta colonie muncitorească de la poalele barajului. A dispărut aproape complet în noaptea de 11 spre 12 iulie 1999, când viiturile care au devastat-o au ucis 14 oameni, printre victime numărându-se şi copii.
„În secţiunea coloniei din avalul barajului Gura Apelor s-au produs patru torenţi principali, dintre care cel mai violent a fost cel din dreptul locuinţelor coloniei. Torentul a spălat deluviul până la rocă, a dezrădăcinat copaci şi a târât totul pe platforma locuită a coloniei. Copaci şi bolovani imenşi au izbit şi străpuns dintr-o parte în alta pereţii a două barăci locuite, situate în dreptul torentului. Nenorocirea s-a produs în timpul nopţii de 11/12 iulie 1999, moment în care toată lumea dormea, reacţia de apărare împotriva dezastrului fiind practic nulă”, scria inginerul Augustin Vlaiconi, în articolul „Viitura din iulie 1999 produsă în Retezat”, publicat în revista „Energetica”.
Lacul Gura Apelor. ADEVĂRUL
Întreaga vale a Râului Mare, până la ieşirea acestuia din munţi, la Râu de Mori, a fost afectată de torenţialitatea fără precedent din zilele de 12 – 14 iulie 1999. Drumurile de acces au devenit impracticabile din cauza stâncilor prăbuşite şi a bolovanilor şi aluviunilor antrenate de viituri, iar salvatorii au ajuns cu greu la cei peste 20 de răniţi, izolaţi între ruinele coloniei muncitoreşti.
Prăvălirile de stânci au loc frecvent în defileul Râului Mare, la poalele barajului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Natura şi-a intrat în drepturi în zona fostei colonii
În următorii ani, colonia Baraj a fost desfiinţată complet, iar clădirile rămase în urma viiturii au fost demolate. Cei care ajung la locul tragediei din urmă cu 23 de ani mai pot vedea, ascunse de vegetaţia abundentă, doar fundaţiile şi câteva rămăşiţe ale construcţiilor ridicate în anii ´70 pentru muncitorii de la Gura Apelor. Niciun monument nu aminteşte de victimele tragediei din noaptea de 12 iulie.
Zona unde se afla colonia Baraj. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Pe valea Râului Mare, în mai multe locuri, stâncile şi trunchiurile copacilor au continuat să se prăvălească de pe versanţii abrupţi, în timpul unor furtuni şi violente şi în perioadele de dezgheţ. În locuri mai primitoare ca relief, terenurile au fost ocupate de case de vacanţă şi pensiuni. Drumul judeţean care urcă de la Brazi la barajul Gura Apelor continuă să fie unul dintre cele mai riscante pentru siguranţa şoferilor, în privinţa căderilor de pietre, în special pe ultimul său sector, Gura Zlata – baraj.
Clădiri construite în coloniile muncitoreşti din Retezat. (Brădăţel) Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL