Colecţionarul lăsat de magistraţi fără artefactele antice preţioase, primite de la jefuitorii cetăţilor din Munţii Orăştiei
0Magistraţii l-au obligat pe Nicolae Sularea, un dealer de antichităţi anchetat în trecut, dosarul comorilor dacice, să lase în proprietatea muzeului zeci de artefacte antice, obiecte de cult, precum şi aproape 200 de monede, cele mai multe furate la începutul anilor 2000 din zona Sarmizegetusei Regia, de căutătorii de comori.
Nicolae Sularea, un colecţionar de antichităţi cercetat în dosarul comorilor dacice, a rămas, la finalul unui proces început în 2009, la Tribunalul Hunedoara şi continuat la Tribunalul Alba, fără sute de obiecte arheologice preţioase, care ar fi provenit de la căutătorii de comori din Munţii Orăştiei. Piesele au fost sechestrate de la acesta în urma unor percheziţii din 2005, însă colecţionarul a susţinut că nu sunt obiecte de patrimoniu.
„Instanţa a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul Ministerul Culturii împotriva pârâtului Sularea Nicolae şi în consecinţă, a obligat pârâtul să lase în deplină proprietate şi posesie următoarele bunuri identificate prin rapoartele de expertiză întocmite în cauză, respectiv: 76 piese de arheologie, 193 monede, 11 obiecte de cult şi 5 piese de bibliofilie. Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului în sumă de 4.053 lei”, a informat Tribunalul Alba. Sentinţa nu este definitivă.
A rămas fără colecţia de obiecte de patrimoniu
Nicolae Sularea a fost chemat în judecată de Ministerul Culturii, care a cerut instanţei să dispună obligarea colecţionarului de a lăsa în deplină proprietate şi liniştită posesie seria de bunuri arheologice care provin din siturile arheologice ale Rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei.
„În expunerea de motive, Ministerul arată că în perioada ianuarie – februarie 2005, pârâtul împreună cu alte persoane a desfăşurat activităţi de procurare şi valorificare a unor bunuri de patrimoniu, atât în mod direct cât şi prin intermediul altor persoane cercetate în dosarul penal nr.151/P/2005, cunoscând că provin din săvârşirea unor infracţiuni, făcând posibilă pierderea acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia întocmit în dosar nr. 151/P/2005 au fost trimişi în judecată mai mulţi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complicitate la infracţiunea de furt calificat de bunuri de patrimoniu cultural, efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naţional, şantaj, tăinuire, pârâtul fiind scos de sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, fiindu-i aplicată o amendă administrativă de 1000 lei”, se arată în dosar.
A fost dispus sechestru asupra artefactelor, care au ajuns la muzeele din Deva şi Alba Iulia.
Nicolae Sularea a cerut ca bunurile să îi rămână lui pentru că nu fac parte din patrimoniul naţional mobil întrucât nu au fost clasate şi a contestat expertizele efectuate de specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Vă recomandăm să citiţi şi:
După aproape o lună în care accesul publcului a fost interzis în Sarmizegetusa Regia, timp în care a fost refăcut marele templu circular, aşezarea dacică din Munţii Orăştiei i-a întâmpinat din nou, pe turişti, cu porţile deschise.
Arheologii au scos la lumină o alee antică, ramificaţie a celebrului drum pavat din Sarmizegetusa Regia şi un construcţie misterioasă, ridicată deasupra templelor dacilor, despre a cărei existenţă nu s-a ştiut până în prezent.
Sarmizegetusa Regia va fi deschisă publicului, după aproape o lună de la începerea lucrărilor de reabilitare a Marelui Sanctuar Solar.
O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.