Video Cetatea dacică supraetajată care i-a uluit pe arheologi: „Nicio aşezare nu se poate compara cu ce e aici” VIDEO

În anii în care a fost cercetată, cetatea dacică Feţele Albe i-a uluit pe arheologi. În prezent, locul din vecinătatea Sarmizegetusei Regia este neglijat complet.

Aflată în vecinătatea Sarmizegetusei Regia, aşezarea dacică Feţele Albe a atras atenţia arheologilor la mijlocul secolului trecut.

VIDEO - FEŢELE ALBE

GALERIE FOTO - FEŢELE ALBE

VIDEO - IMAGINI AERIENE CU PĂDUREA, DEASUPRA FEŢELOR ALBE

A fost cercetată în anii ´60, iar oamenii de ştiinţă s-au arătat impresionaţi de rezultatele descoperirilor de aici. Unii au numit locul „un cartier de lux al capitalei dacilor”, ridicat în locul numit „Şesul cu brânză” după ce dacii au săpat aici cinci terase, unele dispuse în trepte, pe care le-au consolidat cu ziduri puternice.

Cetatea dacică Blidaru a fost profanată de amatorii de ritualuri mistice. Distrugeri iremediabile în situl UNESCO

A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România

Tenebrele cetăţilor dacice, dezvăluite de Vladimir Brilinsky, omul care a găsit matriţa unică în lume

„Descoperirile de la Şesul cu brânză încep să pună în lumină o aşezare civilă dacică orarecum deosebită. Complexul de ziduri de pe terasă dă impresia unei aşezări mari, înfloritoare, pentru amenajarea căreia s-au făcut multe eforturi. Terasele suprapuse, încinse de brâurile zidurilor de calcar, aduc în minte, păstrând, fireşte, proporţiile, imaginea Pergamului elenistic. Nicio aşezare dacică descoperită până acum nu se poate compara, din punct de vedere arhitectonic, cu ceea ce s-a găsit la Feţele Albe. Un tablou asemănător îl oferă doar terasele incintei sacre de la Sarmizegetusa”, arătau arheologii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, într-un studiu publicat în 1969 în revista „Acta Musei Napocensis”. 

Sanctuarul distrus de două ori

În Antichitate, Feţele Albe a fost locuită timp de aproape trei secole, fiind una dintre cele mai longevive aşezări din Munţii Orăştiei. Cuprindea zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte, ale căror rămăşiţe pot fi văzute şi în prezent. Arheologii care au cercetat-o în anii ´60 au stabilit că ar fi fost distrusă atât de două ori, de romani. „Distrugerea poate fi plasată în anul 102 şi pusă pe seama armatelor romane care, în cursul primului război dacic cu Traian, au ajuns până lângă Sarmizegetusa. Distrugerea definitivă a avut loc în anul 106“, au concluzionat istoricii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu. 

Cetatea Feţele Albe. ADEVĂRUL

În Feţele Albe, câteva construcţii misterioase au atras atenţia arheologilor. Unele ar fi compus un templu de calcar şi andezit, asemănător celor din Sarmizegetusa Regia. „Pe vatra locuinţei circulare s-au descoperit câteva pietre fasonate care au servit, probabil, în timpul existenţei locuinţei, ca suporturi pentru ceva. Printre ele se numără un stâlp de calcar lung de 78 de centimetri şi lat de 5 – 10 centimetri, foarte stricat de foc şi de apă, trei stâlpi de andezit asemănători celor din sanctuarele circulare ale Sarmizegetusei şi un bloc de andezit analog celor descoperite la colţurile sanctuarului mic patrulater din incinta sacră de pe Dealul Grădiştii. Ca şi la Sarmizegetusa, stâlpii şi blocul de andezit erau decapitaţi”, arătau arheologii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, în studiul publicat în 1969 în Acta Musei Napocensis. 

Munţii Orăştiei. Deasupra cetăţii dacice Feţele Albe. ADEVĂRUL

Potrivit oamenilor de ştiinţă, stâlpii şi blocul ar fi aparţinut unui sanctuar de andezit dintr-o altă zonă a Feţelor Albe. Vechiul edificiu ar fi fost distrus tot de romani, în timpul primului război daco-roman, iar ulterior pietrele au fost mutate în noul edificiu, care a fost devastat în al doilea război de cucerire a Daciei. „Aceste piese au fost folosite la locuinţă după ce au fost decapitate, stricarea lor nu poate fi pusă în niciun caz pe seama dacilor. Deoarece, după cum am arătat, locuinţa circulară piere într-un incendiu  la 106, reiese că sanctuarul căruia îi aparţinuseră blocul şi stâlpii de andezit mutilaţi au fost distrus de romani cu un prilej anterior. Am avea, aşadar, de-a face cu două cuceriri ale Feţelor Albe de către romani: prima în 102, a doua în 106. Aceasta înseamnă că armatele romane au ajuns până la Feţele Albe încă în 102 şi că pacea dintre Traian şi Decebal s-a încheiat într-adevăr sub zidurile Sarmizegetusei Regia”, concluzionau arheologii. 

Feţele Albe, neglijată complet

Deşi Feţele Albe se află la mai puţin de patru kilometri de Sarmizegetusa Regia, a rămas unul dintre cele mai neglijate monumente istorice din România. De la începutul anilor ´70, când s-au încheiat ultimele campanii arheologice, monumentul ascuns în mijlocul unei păduri dese de fag şi molid a fost abandonat. Arborii doborâţi de furtuni i-au zdrobit vestigiile, rădăcinile lor au dislocat zidurile şi le-au împins în valea abruptă. Însă cele mai mari distrugeri le-au făcut oamenii. Un drum forestier a tăiat o parte din sit, în anii ´60. Apoi, după 1990, turiştii, căutătorii de comori şi amatorii de ritualuri ajunşi în număr tot mai mare aici au grăbit devastarea sitului.

Planul cetăţii, schiţat de Hadrian Daicoviciu, în 1969.

„Acum, la Feţele Albe este mizerie. Cărarea care duce la monument e o toaletă publică, blocurile din zid sunt dislocate şi folosite ca loc de şezut, iar templul din sit e plin de lumânări şi de icoane. Vindecători şi vrăjitori, astrologi şi extremişti religioşi îşi fac – pe rând sau laolaltă, cu certuri şi ameninţări – ritualurile numai de ei ştiute, care fac rău monumentului. Iar terasele din jurul monumentelor sunt mutilate de gropi proaspăt scurmate de căutătorii de comori”, scria, recent, Vladimir Brilinsky, fostul administrator al Sarmizegetusei Regia.

Apelul său pentru salvarea de la distrugere a monumentului antic a fost ignorat de autorităţi. În 2013, Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat în administrare Sarmizegetusa Regia, iar în urmă cu doi ani alte patru cetăţi dacice din judeţ (Blidaru, Costeşti Piatra Roşie şi Băniţa) au intrat în grija instituţiei. Feţele Albe, situl considerat de unii istorici un fost cartier de lux al Sarmizegetusei Regia a fost uitat de autorităţi, rămânând astfel un loc al nimănui. 

De unde vine numele Feţele Albe

Despre această aşezare, localnicii cred că a fost locul unde trăiau preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor. La Feţele Albe se văd urmele templelor şi ale altarelor mistuite. Rămăşiţele sanctuarelor din calcar ies, ca nişte colţi albi, de sub covorul de vegetaţie şi de sub rădăcinile sub care a fost ascunsă aşezarea. Unii oaspeţi ai sitului şi-au înfiinţat propriile sanctuare, din pietre găsite pe terasele antice.

Zid al cetăţii. ADEVĂRUL

Unii istorici au susţinut că numele „Feţele Albe” provine de la culoarea albă a numeroaselor ziduri de calcar ce compun terasele. „Noi spunem, potrivit tradiţiei, că numele locului vine de la fetele albe la faţă care slujeau în cetate. Aveau feţele albe pentru că nu ieşeau niciodată din acel loc, nu se arătau lumii“, povestea o localnică.

Oamenii din zona Grădiştii afirmă despre pădurea din jurul Feţelor Albe că ar fi bântuită. Noaptea nu este deloc indicat călătorilor să rămână în pădure. În apropierea templelor, o suprafaţă considerabilă din pădurea seculară de brad este uscată. Soarele pătrunde cu greu prin desişul pădurii care o înconjoară.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Peştera Cioclovina, sanctuarul antic plin de mistere care a ascuns o comoară nepreţuită

Misterul unui craniu de acum 33.000 de ani, descoperit într-un sat din Hunedoara, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, desluşit

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani