Video Cel mai înalt viaduct rutier dă fiori românilor. În ce stare a ajuns după 60 de ani podul traversat de mii de mașini

Cel mai înalt viaduct construit în anii ’60 stârnește fiori multor români, din cauza stării sale de degradare. Viaductul este tranzitat zilnic de mii de mașini, iar trecerea timpului a lăsat urme adânci în structura sa.

Drumul Național 66 Simeria – Petroșani, în lungime de 80 de kilometri, a fost modernizat în anii ’60 pentru a face mai accesibilă zona minieră a Văii Jiului dinspre regiunile istorice Transilvania și Banat. Asfaltarea a început în 1961, lucrările fiind realizate de muncitorii și inginerii fostei întreprinderi de construcții din Deva și de cei ai Direcției de Drumuri și Poduri Timișoara.

Viaductul Crivadia, vechi de 60 de ani

Cea mai dificilă lucrare de artă a fost viaductul Crivadia, care se înalță la peste 100 de metri deasupra Cheilor Crivadiei, la poalele turnului medieval Crivadia. 

„Pe șoseaua Petroșani–Hațeg se lucrează la viaductul Crivadia, care va fi cea mai înaltă construcție de acest fel din țara noastră. La realizarea acestei importante lucrări, ce implică soluții tehnice ingenioase, Întreprinderea de Lucrări Speciale și Poduri folosește, cu randament sporit, schelete metalice în locul celor din lemn. Acestea permit îmbunătățirea calității lucrărilor, scurtarea termenului de execuție și obținerea unei economii de aproape o jumătate de milion de lei”, informau ziarele din 1966.

Ultimul tronson rutier al drumului național, Crivadia – Petroșani, în lungime de 17 kilometri și cel mai spectaculos al traseului, a fost inaugurat în 1966, odată cu finalizarea viaductului Crivadia.

„Noile poduri şi viaducte, dintre care unele sunt îndrăzneţe lucrări de artă, plasate în locuri pitoreşti, contribuie la fluidizarea traficului auto, tot mai aglomerat în ultima vreme. Astfel, viaductul de lângă satul Crivadia, pe drumul naţional Haţeg—Petroşani (DN 66), încalecă valea râului Crivadia printr-un arc alcătuit din patru grinzi de beton. În apropiere, pe stânga drumului, un turn de pază din Evul Mediu încununează o înălţime”, informa presa vremii.

În anii ’60, viaductul era considerat cea mai înaltă astfel de lucrare din România. De la poalele sale, călătorii intrau în Cheile Crivadiei, un canion calcaros cu o lungime de aproximativ un kilometru, sculptat de ape în partea sud-vestică a dealului Runcu (788 de metri altitudine). Îngustimea dintre pereții cheilor și verticalitatea lor nu au permis formarea unor poteci prin care să se poată strecura, iar apele adânci fac dificilă traversarea Cheilor.

De la pod, călătorii pot urca pe o potecă spre Turnul medieval Crivadia. Construcția cu formă circulară se înalță pe o colină deasupra satului Crivadia din Hunedoara și a șoselei Hațeg – Petroșani, oferind o panoramă spectaculoasă asupra Țării Hațegului și a munților Retezat și Șureanu. Ar fi fost ridicat în 1528, însă de câteva secole nu a mai fost utilizat. A fost restaurat la începutul anilor ’60, iar în prezent este monument istoric și atracție turistică.

Viaductul, tot mai degradat

Drumul Național 66 Simeria – Petroșani a fost modernizat în anii 2000, cu dificultăți și întârzieri, însă viaductul vechi de șase decenii a continuat să se degradeze.

Construcția prezintă degradări vizibile ale structurii din beton armat, cu numeroase fisuri și crăpături adânci la nivelul pilelor, exfolieri și desprinderi de beton. Armăturile metalice sunt expuse și afectate de coroziune în unele locuri, iar infiltrațiile accelerează procesul de deteriorare. Arcele de susținere prezintă, la rândul lor, fisuri, iar sub viaduct materialele desprinse au format mormane de piatră și resturi de construcție.

„Au fost efectuate revizii tehnice de către personalul specializat de la S.D.N. Deva și D.R.D.P. Timișoara, în urma cărora a fost realizată o expertiză a viaductului de către SC Valuor Project SRL. În urma acestei expertize, s-au stabilit lucrările necesare pentru aducerea la starea inițială a structurii. La data prezentei, conform expertizei tehnice, viaductul este încadrat în clasa stării tehnice III, stare satisfăcătoare, adică necesită lucrări de reparații/consolidare”, a transmis Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, într-un răspuns pentru Adevărul.

Potrivit reprezentanților instituției, pentru anul 2026, în funcție de alocările bugetare, viaductul va fi inclus în programul de lucrări pentru elaborarea documentației în faza DALI. Ulterior, tot în funcție de alocările bugetare, va urma procedura pentru achiziția serviciilor de proiectare în faza PT și execuția lucrărilor de intervenție, a mai precizat DRDP Timișoara.