Barajul Gura Apelor, la 35 de ani de la inaugurare. Cel mai mare baraj de argilă şi anrocamente din Europa VIDEO
0S-au împlinit 35 de ani de la construcţia celui mai mare baraj de anrocamente şi argilă din Europa, barajul Gura Apelor - Retezat.
Vineri, 16 aprilie 2021, s-au împlinit 35 de ani de la inaugurarea construcţiei Barajului Gura Apelor, unul dintre cele mai mari proiecte hidroenergetice din România secolului XX.
GALERIE FOTO CU BARAJUL GURA APELOR - RETEZAT
Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO
„După aproape 11 ani de activitate, în care s-au dăltuit în granitul munţilor zeci de kilometri de galerii şi s-au înălţat în calea apelor un baraj de anrocamente şi miez de argilă, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986, îşi închide porţile galeria de deviere şi apele Râului Mare Retezat sunt zăgăzuite. Atunci a început acumularea apelor în lacul care va avea în final un volum de peste 210 milioane metri cubi de apă şi o suprafaţă de 420 de hectare”, informa Hidroconstrucţia.
Barajul Gura Apelor, moment istoric în urmă cu 35 de ani
Iată cum era descris evenimentul petrecut în 16 aprilie 1986, în inima Retezatului, în ediţia de a doua zi a ziarului local „Drumul Socialismului”:
„De veacuri şi veacuri, Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi Râul Şes coboară din masivele Retezat, Godeanu şi Ţarcu. Se întâlnesc în locul numit Gura Apelor. Din unirea şuvoaielor lor se naşte Râul Mare, care-şi poartă vijelios la vale, printre stânci, undele înspumate, până departe, la Strei. Râul Mare – i-a fost hărăzit acestui năvalnic fir de apă să devină izvor de lumină pentru ţară.
Barajul în 1986. Foto: Drumul Socialismului
Pentru a-i împlini acest destin, oamenii, constructorii hidroenergeticieni din brigada condusă de Aurel Dan, i-au mutat pentru o vreme albia. Celui mai mare baraj de anroncamente şi argilă din Europa i s-a oroit prin cremenea muntelui o albie nouă, galeria de deviere cum îi spun constructorii. Din martie 1978, Râul Mare curge, pe o porţiune, prin galeria tăiată de om prin inimă de munte. În vremea aceasta constructorii au muncit vârtos la înălţarea barajului”, informa fostul judenalist Gheorghe Negrea.
Barajul Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Au depus în corpul lui mii şi mii de tone de argilă şi anrocamente. Şi depun în continuare. Zi şi noapte. În final, la cota stabilită, barajul va fi un adevărat munte, purtând în trupul lui peste zece milioane de tone de anrocamente şi lut. El va ţine piept unui lac de acumulare întins pe o suprafaţă de peste 420 de hectare, cu peste 210 milioane de metri cubi de apă. Apă adusă din Rîul Mare, apă din care zilnic va alerga pe aducţiunea principală cantitatea trebuitore pentru a pune în mişcare uriaşele palete ale turbinelor de la centrala subterană, conectată la sistemul energetic al României socialiste”, relata Gheorghe Negrea, autorul articolului din 17 aprilie 1986.
În 16 aprilie 1986, informa ziarul hunedorean, au fost închise clapele masive ale galeriei de deviere de la Gura Apelor, apele Râului Mare au fost oprite şi a început acumularea lor în lacul din Retezat. O lună mai târziu a fost pusă în funcţiune uzina hidroenergetică Retezat cu o putere de 335 MW şi apoi Centrala de la Clopotiva, de 14 MW, situată în aval.
Barajul Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, reprezentată barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, are o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 630 de GWh. Are ca rol atât producerea de energie electrică, cât şi în regularizarea cursului Râului Mare şi atenuarea undelor de viitură.
Barajul Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor