Au închis drumul spre Sarmizegetusa Regia patru luni şi tot nu au finalizat proiectul. CJ Hunedoara va plăti până la trei milioane de lei pentru întârzieri
0Consiliul Judeţean Hunedoara a prelungit termenul de execuţie al proiectului de modernizare a drumului judeţean Costeşti – Sarmizegetusa Regia şi a alocat peste trei milioane de lei pentru a acoperi valoarea lucrărilor pe care constructorii le vor derula în 2016, deşi trebuiau, conform contractului, să fie finalizate în acest an.
Proiectul de modernizare a drumului judeţean spre monumentul UNESCO Sarmizegetusa Regia nu va fi încheiat în acest an. Astăzi, Consiliul Judeţean Hunedoara a aprobat prelungirea contractului până la sfârşitul lunii iunie 2016 şi a alocat peste trei milioane de lei, ca buget estimativ, pentru lucrările restante.
„În urma încheierii tuturor contractelor pentru realizarea lucrărilor şi prestarea serviciilor necesare în cadrul proiectului şi prevăzute de acesta, valoarea estimată rămasă de plata este de 3.068.446,89 lei cu TVA, - sume considerate neeligibile, care vor fi acoperite din surse proprii”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.
Conform contractului, lucările la cei 18 kilometri ai drumului trebuiau finalizate în 20 decembrie. „Prin adresa nr.662/15.12.2015, înregistrată la Registratura Consiliului Judeţean Hunedoara sub nr.16480/15.12.2015, anexată prezentei, S.C.Transconstruct Import Export SRL Visca solicita prelungirea duratei contractului de execuţie, urmare a condiţiilor climaterice nefavorabile, întîrzieri ca rezultat al relocării târzii sau în ritm anevoios a utilităţilor pentru eliberarea amplasamentului precum şi întreruperea inopinantă a energiei electrice”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.
În cazul în care proiectul nu se va finaliza din fonduri proprii până la 30 iunie 2016, contractele de finanţare vor fi reziliate, iar Consiliul Judeţean va trebui să restituie finanţarea UE. Totuşi, acest lucru este puţin probabil, spun cei de la CJ Hunedoara.
Proiectul de modernizare a DJ 705 A, pe tronsonul de 18 kilometri între satul Costeşti şi cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, este finanţat din fonduri de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. A demarat în august, iar până în prezent, drumul a fost închis, pentru ca muncitorii să poată lucra fără a fi deranjaţi.
Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei. Valoarea investiţiei de la care a pornit licitaţia pentru proiect a fost de peste 41 de milioane de lei. Constructorilor li s-a dat termen ca până la finalul acestui an să finalizeze lucrările de modernizare a tronsonului rutier.
Vă recomandăm şi:
Burebista a rămas în istorie drept cel mai impunător rege al dacilor. A fost omul care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile aflate în conflict şi să aducă Dacia în culmea puterii militare. Burebista, numit în vremea sa „cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia“, a fost ucis în urma unui complot, iar după moartea sa, relaţiile dintre uniunile de triburi s-au destrămat.
Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de mărturii istorice conturează portretul strămoşilor noştri din Antichitate.
Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.