Amfiteatrul gladiatorilor din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reconstruit. Investiţie de cinci milioane de euro
0Ministerul Culturii a dat avizul favorabil pentru proiectul de restaurare a amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, realizat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi estimat la cinci milioane de euro. Muzeul intenţionează să atragă finanţări de la Uniunea Europeaă pentru reconstrucţia amfiteatrului.
Aproximativ cinci milioane de euro vor fi investiţi, potrivit unui proiect, în reconstrucţia amfiteatrului din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, situat în apropiere de Haţeg, la poalele Retezatului.
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, în administrarea căruia se află situl istoric Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a primit de la Ministerul Culturii avizul favorabil pentru realizarea investiţiei în restaurarea şi conservarea amfiteatrului.
„Specialiştii în domeniu au fost de acord că amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa trebuie reconstruit, restaurat şi conservat astfel încât să poată găzdui 5.000 de oameni, pentru diverse spectacole, evenimente culturale şi nu numai. Foarte mulţi vizitatori vor veni să vadă un asemenea amfiteatru de epocă romană, ridicat la dimsnsiunile pe care le-a avut acum aproape 2.000 de ani”, a declarat Liliana Ţolaş, managerul MCDR Deva. Muzeul intenţionează să acceseze fonduri de la Uniunea Europeană pentru realizarea investiţiei, altfel este greu de crezut că statul român va asigura finanţarea integrală a proiectului.
Amfiteatrul gladiatorilor
Amfiteatrul din vechiul oraş al dacilor şi romanilor găzduia în trecut spectacole de teatru, evenimente sportive şi lupte între gladiatori, iar în tribunele sale încăpeau aproape 6.000 de oameni.
Potrivit specialistului în arheologie Gică Băeştean, şeful Secţiei de Arheologie Ulpia Traiana Sarmizegetusa din cadrul muzeului devean, în vremurile în care amfiteatrul era funcţional, terenul arenei romane era acoperit cu nisip sau rumeguş, pentru a absoarbe sângele, iar după curăţarea lui murdăria era preluată printr-un canal, prin care se revărsa într-un râu.
Oamenii plăteau bilete pentru a asista la luptele din amfiteatrul roman, iar locurile din tribună erau ocupate conform unor reguli stricte. Oamenii săraci şi femeile se aşezau în ultimele rânduri, iar aristrocaţii ocupau locurile cele mai bune, rezervate înaintea spectacolelor şi a luptelor din arenă.
Vechile ruine ale Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg, pe DN 68 Haţeg – Caransebeş. Ruinele fostului oraş cosmopolit din Antichitate se întind şi pe terenurile private din vecinătate. Localnicii au ridicat case şi au înfiinţat grădini şi livezi printre zidurile complexului arheologic. De zece ani, spune Gică Băeştean, statul nu a mai achiziţionat terenuri de la localnici, astfel că rămăşiţele aşezării daco-romane sunt amestecate în peisaj cu parcelele oamenilor.
Vă recomandăm şi:
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, vechea capitală a Daciei romane, a devenit în ultimii ani unul dintre punctele de referinţă pe harta turistică a Hunedoarei. Ruinele fostului oraş cosmopolit au fost vizitate în acest an de peste 35.000 de turişti, însă nu sunt puţini cei care îl confundă în continuare cu situl fostei capitale a Daciei pre-romane Sarmizegetusa Regia.
Un sătean din comuna Râu de Mori a descoperit un ulcior antic, în timp ce îşi ara pământul. Bărbatul a anunţat autorităţile, iar reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva au ridicat obiectul.
Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.
Ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa vor face parte din „Ruta culturală turistică a împăraţilor romani”, alături de siturile daco-romane Adamclisi, Histria, Apulum şi Roşia Montană.
„The Guardian“ a publicat o listă a celor mai frumoase destinaţii turistice din România realizată pe baza opiniilor cititorilor cotidianului britanic, în top, dominat de complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fiind incluse, printre altele, oraşele Sibiu, Sighişoara, dar şi Bucureşti.