Ucraineanca studentă în România care trimite medicamente în ţara natală: „Acolo rafturile sunt goale”
0O studentă din Ucraina, care învaţă la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, trimite medicamente şi produse de igienă oamenilor din ţara natală. Tânăra ţine legătura în permanenţă cu voluntari din Ismail, care îi transmit lista cu produsele de care au nevoie.
Valeriia Azman are 18 ani şi provine dintr-un sat de lângă Odesa. Tânăra studiază la Facultatea de Jurnalism din Galaţi şi, de la declanşarea războiului în Ucraina, a vrut să ajute oamenii care au rămas în ţară. Astfel, Valeriia a luat legătură cu o voluntară din Ismail, care i-a spus că este nevoie de medicamente şi produse de igienă. De atunci, a reuşit să trimită în Ucraina două maşini cu medicamente şi diferite produse.
„Trebuie să fac tot posibilul pentru a ajuta oamenii din ţara mea. Cu ajutorul unor voluntari din Braşov, dar şi al oamenilor din Galaţi, am reuşit până acum să trimitem două maşini cu medicamente, 800 de litri de apă oxigenată, numeroase lucruri pentru bebeluşi, precum pamperşi şi lapte praf. Am reuşit să strângem cantităţi mari, dar e nevoie de mult mai mult. Acolo rafturile magazinelor sunt goale, multe familii au rămas fără bani”, povesteşte Valeriia.
Pentru a colecta tot ce este nevoie, tânăra postează aproape zilnic, pe pagina personală de Facebook, lista necesară de medicamente. Toate produsele colectate ajung în Ismail, ulterior fiind repartizate de către voluntari acolo unde este nevoie urgentă. Transportul este asigurat tot de voluntari.
sursa: Valeriia Azman
„Apelul meu a fost văzut de mulţi oameni, care mi-au scris. La început, unii au avut nevoie de dovezi, ca să se asigure că medicamentele şi produsele lor ajung la oamenii din Ucraina, la cei care au nevoie de ele. După ce s-au convins, au început să vină tot mai mulţi donatori. Am ţinut în permanenţă legătura cu o voluntară din Ucraina, care îmi scria de ce au nevoie. De exemplu, la noi în sat, unde stau părinţii mei, au venit mulţi oameni din oraşele atacate de bombardamente. Familiile din sat au luat sub acoperire alte familii. Sunt mulţi bebeluşi care au nevoie de lapte praf şi pamperşi”, spune Valeriia.
sursa: Valeriia Azman
Despre războiul din ţara natală, Valeriia vorbeşte cu mare tristeţe. Toate gândurile ei se îndreaptă către părinţi şi prietenii rămaşi în Ucraina.
„Părinţii mei au rămas în sat, nu au de gând să părăsească teritoriul Ucrainei. Tatăl meu nu are voie să plece, iar mama nu pleacă de lângă el. În gândurile mele, viitorul Ucrainei va fi în sfârşit bun pentru unii şi rău pentru alţii. Bun în sensul că naţia noastră nu va muri, va rămâne între rândurile oamenilor. Iar cei care şi-au dat şi îşi dau viaţa pentru Ucraina, sunt şi vor fi tot timpul în gândurile noastre cu slavă şi mândrie”, adaugă studenta.