Solariile din Matca, încălzite la sobe zi și noapte. Fermier: „Pregătim răsadurile, au nevoie de temperatură constantă”

Temperaturile extrem de scăzute din aceste zile dau bătăi de cap legumicultorilor din Matca, unul dintre cele mai importante bazine legumicole din țară. În această perioadă ei pregătesc răsadurile pentru noua recoltă, din primăvară, iar noaptea și ziua fac focul la sobe în solarii.

În localitatea Matca, legumicultorii nu au timp de odihnă și muncesc zi și noapte în sere. E vremea răsadurilor de roşii la Matca, iar fermierii trebuie să asigure căldura necesară pentru ca plantele să se dezvolte. 

Sorin Dragomir este un legumicultor de tradiție din localitatea Matca. În solariile pe care le muncește produce roșii, castraveți și ardei. Săptămâna aceasta a pregătit sămânța pentru  răsaduri și se așteaptă să aibă 11.000 de fire de roşii. 

În sere trebuie păstrată o temperatură constantă, între 18 şi 22 de grade Celsius. Așadar, pentru ca plantele să nu fie afectate, trebuie să ardă mult rumeguş şi lemne. 

„Ziua este mai bine, dacă avem soare. Dacă vremea este întunecată, atunci trebuie să  umplem cu rumeguş sobele și să păstrăm o temperatură constantă în solarii. În perioada aceasta este foarte frig, iar răsadurile au nevoie de căldură, dar și de oxigen. Este mai greu noaptea, trebuie să stăm în solarii și să supraveghem”, spune fermierul Dragomir. 

Și cei care au salată verde în solarii trebuie să facă focul la sobe pentru a oferi condiţii optime culturilor. 

Legenda satului din România denumit „patria solariilor”.

Comuna Matca este cel mai mare și cunoscut bazin legumicol al țării, fiind denumită și „ patria solariilor și legumelor”. Aproape că nu există casă fără măcar un solar sau familie.

Matca este o comună aflată în Câmpia Tecuciului, în centrul județului Galați. Despre întemeierea satului se spune ca ar exista trei variante. Una spune că pe vremea lui Ștefan cel Mare trăia pe aceste meleaguri un cioban pe nume Rarinca, care avea cei mai buni stupi din zonă. În jurul stânii s-au strâns, în timp, mai mulți oameni, formându-se un cătun. Locuitorii satelor învecinate au numit satul „satul mocanului cu matca”.

De asemenea, o altă legendă spune că numele vine de la matca pârâului Corozel care trece chiar prin mijlocul comunei. Cea de-a treia variantă spune că numele comunei se trage de la numele unui călugăr-Matcaș, care s-a stabilit în aceste locuri. În jurul bisericii construite de el au început să se strângă oameni, formând un cătun.

„Armata lui Ștefan cel Mare a poposit, spune legenda, pe dealul Chicera, la sud de satul Matca. Prin anii 1885-1890 a existat prin împrejurimile comunei un haiduc pe nume Costache Dragoș. În anul 1907 oamenii satului s-au ridicat la răscoală. Pe atunci era primar Ion V. Bejan și ajutor Lascarache Hulea”,scrie pe site-ul Primăriei Matca.  

Nu există documente care să ateste formarea și existenta exactă a localității Matca. Cert este ca a fost atestată documentar prima dată în „Descriptio Moldaviae„ a lui Dimitrie Cantemir.

„Comuna Matca a făcut parte până în anul 1951 din județul Tecuci, iar din acest an până în 1968 a făcut parte din raionul Tecuci, și apoi pe rând din regiunile Putna, Bârlad și Galați. Din 1968 până astăzi face parte din județul Galați. Comuna a luat ființă ca unitate administrativă din 1864. Între anii 1875 și 1876, satul Matca a făcut parte din comuna Cernicari. În 1931 și 1932 a făcut parte din comuna Corod”, se mai arată pe site-ul instituției. 

Matca din Galați este cel mai mare bazin legumicol din ţară, cu peste 1.000 de hectare de solarii şi 2.000 de hectare cu culturi în câmp. Oamenii locului povestesc că primul solar a fost construit de un fost deţinut politic, care a deprins meseria de la un coleg de celulă.