Niciun vinovat pentru o adolescentă violată şi ucisă acum 14 ani: ancheta plină de gafe a fost abandonată

Adolescenta Dalma Lukacs (15 ani), din Gheorgheni, a fost violată şi ucisă în 2002, iar de atunci doarul crimei a trecut prin mâinile a zeci de poliţişti şi a patru procurori. Rezultatul: niciun vinovat, după ce procedurile judiciare s-au făcut de mântuială în mai multe rânduri.

Campania „România infractorilor necunoscuţi“ continuă cu povestea Dalmei Lukacs (15 ani), o adolescentă din satul Chilieni (Gheorghieni), judeţul Harghita, care a fost violată şi ucisă în aprilie 2002.

Reconstituirea făcută de jurnaliştii „Adevărul“ în legătură cu „filmului“ evenimentelor premergătoare şi ulterioare crimei arată că ancheta crimei de acum 14 ani a fost gestionată dezastruos atât de către poliţişti, cât şi despre procurori.

10 aprilie 2002, ora 19.40. Dalma Lukacs, o fată de 15 ani, pleacă la discoteca de la casa de cultură din oraşul Ghergheni (Harghita). În mod normal, copila locuia cu părinţii ei, într-o casă modestă din satul Chileni, însă de la o vreme stătea cu bunica ei, la oraş. Bunicul murise de câteva luni, iar bătrânei îi era destul de greu singură. Oricum, fata învăţa la o şcoală din Gheorghieni, deci îi era mai simplu decât să facă naveta de Chilieni.

Casa bunicilor nu era tocmai un paradis. Se afla la marginea oraşului, într-o aglomerare de magherniţe, pe un câmp aflat la vreun kilometru de localitate. Dalma nu putea merge la discotecă singură, era prea periculos. Mai fusese acolo doar o singură dată, când trăia bunicul ei, dar zăbovise doar vreun ceas, răstimp în care bătrânul o aşteptase în stradă.

În ziua aceea, pe Dalma ar fi trebuit să o apere de pericole unchiul ei (care locuia în casa bunicilor). La ora 20.00, acesta a lăsat-o la casa de cultură, urmând să se întâlnească din nou la ieşirea din oraş, la ora 23.00, pentru a se întoarce împreună acasă.

Dalma Lukacs, cu puţine săptămâni înainte de a fi ucisă FOTO dosarul crimei

De la discotecă, Dalma a fost condusă o bucată de drum de prietenul ei, un puşti de 16 ani, care a fost repede scos din cercul suspecţilor. Tânărul a declarat că a lăsat-o singură pe la ora 22.50 (verificase ora, împreună cu Dalma, pe ecranul unui telefon public), când mai avea cam 300 de metri până la punctul de întâlnire cu unchiul. Acesta este momentul în care fata a dispărut, pentru a fi găsită moartă, în stare avansată de putrefacţie, peste 25 de zile.

„Am uitat de ea la băutură“

Potrivit declaraţiilor din dosar, unchiul fetei nu s-a deranjat prea tare când a văzut că Dalma nu este la locul de întâlnire. S-a uitat de-a lungul străzii, apoi a plecat liniştit acasă. Era beat şi nici nu-şi aminteşte ora.

Oricum, era mult trecut de miezul nopţii. A doua zi i-a anunţat şi pe părinţii fetei şi au căutat-o împreună, dar degeaba. După două zile, au anunţat şi Poliţia Gheorgheni de dispariţie. La început, lipsa Dalmei n-a fost considerată suspectă. De fapt, poliţiştii au hălăduit pe teritoriul bârfelor, consemnând că Dalma ar fi spus că vrea să-şi înceapă viaţa sexuală.

Părinţilor le-au spus să stea liniştiţi, că se pare că fata„ „e pe undeva, pe la vreun flăcău“ şi va da semne de viaţă curând. N-a dat. Prietena cea mai bună a fetei susţinea, însă, contrariul. La fel profesorii şi colegii, care au afirmat că Dalma era o fată cuminte şi cu rezultate şcolare excelente. Era chiar premiantă.

Descoperirea macabră

Pe 5 mai 2002, cadavrul Dalmei a fost găsit, întâmplător, din cauza mirosului, într-un canal acoperit cu un capac greu, din beton. Fata era dezbrăcată, iar picioarele-i erau legate cu un şiret. Corpul îi intrase în putrefacţie. Un aspect important este că avea în urechi cerceii de aur, ceea ce exclude jaful ca mobil al crimei. Culmea este că anchetatorii trecuseră de câteva ori prin apropiere, însă nimănui nu i-a trecut prin cap să caute acolo.

Locul oribilei crime FOTO dosarul crimei

În urma necropsiei s-a constatat că moartea a survenit prin înec în apa din canal, care atunci nu avea mai mult de 30 de centimetri. Tot legiştii au presupus că fata era inconştientă când a fost aruncată şi că decesul, cel mai probabil, a survenit între 13 şi 21 aprilie.

Marja de eroare este foarte mare. Raportul de necropsie furniza şi o informaţie importantă pentru anchetă: „victima prezintă deflorare recentă, cu cel mult 7–10 zile înaintea decesului, iar în secreţia vaginală se disting capete de spermatozoizi“.

Marile gafe

S-a făcut testul DNA, dar anchetatorii nu au recoltat nicio probă biologică de la suspecţi (la un moment dat erau 8), aşa că legiştii nu au avut cu ce compara mostra de spermă pe care o aveau. De caz s-a ocupat în prima fază (adică mai bine de opt ani, până când a ieşit la pensie) procurorul Ioan Mărţoiu, de la Parchetul de pe lăngă Tribunalul Harghita.

De remarcat că, pe 8 martie 2007, procurorul Mărţoiu era sacţionat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu diminuarea salariului cu 10%  pe două luni.

„La Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita s-au identificat zeci de dosare care au fost lasate în nelucrare, în mod nejustificat, de către procurorul Marţoiu Ioan, mai mulţi ani“, consemnează inspectorii CSM în raport, după care fac o lungă înşiruire a numerelor de dosare.

Tot Mărţoiu este cel care a susţinut, apoi, chiar înainte de pensionare, că nu putea să se suspicioneze existenţa unui viol, de aceea nu a cerut probe biologice. Afirmaţia vine de altfel, în contradicţie flagrantă cu fişa de caz pe care tot el a întocmit-o pe 1 noiembrie 2002.

„Din primele cercetări, s-a ajuns la concluzia că victima a fost supusă unei agresiuni sexuale, fiind lovită în mod repetat şi aruncată în gura de canal, capacul în greutate de peste 100 kg fiind pus în poziţia iniţială“, se arată în dosarul crimei.

Un aspect foarte important este şi acela că de la locul faptei nu s-au ridicat amprente (anchetatorii susţin că zona ar fi fost inundată între momentul faptei şi cel a descoperirii cadavrului) şi nu s-a reuşit nici identificarea unui eventual loc în care ar fi fost sechestrată Dalma.

Câţi autori?

Nici numărul de autori nu au fost stabilit în cei 14 ani de anchetă. Pentru asta s-a făcut un fel de experiment: câţi oameni pot ridica placa de beton de pe canalizare. Rezultatul consemnat cu scupulozitate este stupefiant: „un bărbat cu constituţie atletică sau doi bărbaţi cu constituţie astenică“.

Celebra placă de beton de la locul crimei FOTO dosarul cauzei

Pentru o scurtă vreme, în 2009, dosarul a ajuns la Dan Petru, pe atunci procuror general al Parchetului Curţii de Apel Târgu Mureş, care a declarat că în caz a rămas un singur suspect, asupra căruia se fac verificări.

Apoi, dosarul a ajuns (pentru doar câteva săptămâni) la un alt procuror, sfârşind prin a  fi preluat, în 2010, de procuroarea Adrian Lilian Dobrică (pe atunci prim-procuror la Parchetul Harghita, acum ocupă funcţia de adjunct). Care n-a mai făcut nimic în dosar din martie 2011, momentul când a fost înfăptuit un ultim act procedural: audierea unui martor.