Legenda satului din România denumit „patria solariilor”. Aproape că nu există casă fără solar

Comuna Matca este cel mai mare și cunoscut bazin legumicol al țării, fiind denumită și „ patria solariilor și legumelor”. Aproape că nu există casă fără măcar un solar sau familie.

Matca este o comună aflată în Câmpia Tecuciului, în centrul județului Galați. Despre întemeierea satului se spune ca ar exista trei variante. Una spune că pe vremea lui Ștefan cel Mare trăia pe aceste meleaguri un cioban pe nume Rarinca, care avea cei mai buni stupi din zonă. În jurul stânii s-au strâns, în timp, mai mulți oameni, formându-se un cătun. Locuitorii satelor învecinate au numit satul „satul mocanului cu matca”.

De asemenea, o altă legendă spune că numele vine de la matca pârâului Corozel care trece chiar prin mijlocul comunei. Cea de-a treia variantă spune că numele comunei se trage de la numele unui călugăr-Matcaș, care s-a stabilit în aceste locuri. În jurul bisericii construite de el au început să se strângă oameni, formând un cătun.

„Armata lui Ștefan cel Mare a poposit, spune legenda, pe dealul Chicera, la sud de satul Matca. Prin anii 1885-1890 a existat prin împrejurimile comunei un haiduc pe nume Costache Dragoș. În anul 1907 oamenii satului s-au ridicat la răscoală. Pe atunci era primar Ion V. Bejan și ajutor Lascarache Hulea”,scrie pe site-ul Primăriei Matca.  

Nu există documente care să ateste formarea și existenta exactă a localității Matca. Cert este ca a fost atestată documentar prima dată în „Descriptio Moldaviae„ a lui Dimitrie Cantemir.

„Comuna Matca a făcut parte până în anul 1951 din județul Tecuci, iar din acest an până în 1968 a făcut parte din raionul Tecuci, și apoi pe rând din regiunile Putna, Bârlad și Galați. Din 1968 până astăzi face parte din județul Galați. Comuna a luat ființă ca unitate administrativă din 1864. Între anii 1875 și 1876, satul Matca a făcut parte din comuna Cernicari. În 1931 și 1932 a făcut parte din comuna Corod”, se mai arată pe site-ul instituției. 

Matca-patria legumelor și solariilor

Matca din Galați este cel mai mare bazine legumicol din ţară, cu peste 1.000 de hectare de solarii şi 2.000 de hectare cu culturi în câmp. Oamenii locului povestesc că primul solar a fost construit de un fost deţinut politic, care a deprins meseria de la un coleg de celulă. 

Într-un articol din arhiva Adevărul aflăm că pionierul se numea Haralambie Chicoş şi a fost cel dintâi care a ridicat un solar în sat, prin 1971. Se spune că era un om foarte cult, care se pricepea cam la de toate. Întrucât nu era de acord cu comunismul a ajuns deţinut politic.

„Nenea Haralambie a întâlnit, în puşcărie, pe cineva care era de loc din Balta Doamnei, Prahova, de la care a învăţat, doar în teorie, cum se face un solar, cum se cultivă legumele pentru piaţă. Eliberat din închisoare, prin 63 sau 64 a început să meargă şi să aducă răsaduri din Balta Doamnei, după care, în 1971, a construit primul solar. De la nenea Haralambie s-a molipsit vecinul de peste drum şi şi-a făcut şi el solărel. Şi tot aşa”, a povestit un localnic. 

În solariile din cel mai mare bazin legumicol din ţară se munceşte non stop. Fermierii din Matca, judeţul Galaţi, nu au timp de odihnă deoarece, în fiecare perioadă din an, este de lucru în solarii.

„Noi muncim non stop în solarii. Toamna pregătim pământul cu îngrășământ pentru viitoarea recoltă, apoi seminţele pentru viitoarele răsaduri de roşii şi ardei, pe care le plantăm pe la jumătatea lunii ianuarie. Pe perioada sezonului rece stăm zi și noapte în solarii. Trebuie să asigurăm o temperatură constantă, să facem focul în sere, pentru ca legumele să nu mucegăiască. Altfel, riscăm să compromitem recolta. În luna aprilie, ieșim cu prima cultură de castraveți, roșii. Apoi cu ardei, vânătă și tot așa”, spune Costică Chicoș, producător din Matca. 

În prezent, comuna Matca are 12.000 de locuitori, este pe locul trei în judeţ (după municipiile Galaţi şi Tecuci), la numărul de locuitori şi la cifra totală de afaceri a firmelor.