Drumul spre kitsch al unui conac boieresc schimonosit cu termopane. „O imagine deprimantă...”
0Conacul din judeţul Galaţi al boierului Tache Anastasiu, fondatorul PNL alături de I.C Brătianu şi M. Kogălniceanu, este în stare de degradare. În ultimii ani, clădirea a suferit mai multe intervenţii. Astfel, în locul vechilor ferestre, au apărut geamuri termopan, iar la câţiva metri de conac a fost construită o toaletă.
Potrivit experţilor, clădirea conacului cu prispă şi coloane cu fus cilindric te trimite cu gândul la insulele greceşti, de acolo de unde se trăgea şi proprietarul. Astăzi, conacul a ajuns o ruină.
„Din loc în loc, pe coloane erau amplasaţi suporţii din fier forjat unde erau aşezate elementele de iluminat ale veacului. Beciul cu gârlici este căptuşit cu cărămidă şi se află sub clădire. Strălucind de ordine şi curăţenie odinioară, astăzi, conacul se află într-o grea suferinţă. Desprinderi de tencuială, tasare a terenului, lipsa ferestrelor şi a uşilor la câteva încăperi ale anexelor, intervenţii făcute după bunul plac, înlocuirea tâmplăriei cu PVC alb la partea de conac ce servea drept cămin cultural, toate îţi conferă o imagine deprimantă”, a explicat consilierul Direcţiei pentru Cultură, Marius Mitrof.
Controale şi sancţiuni
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a făcut un control şi a sancţionat Primăria pentru neîndeplinirea obligaţiilor de întreţinere şi conservare a monumentului. „Anul acesta însă,instituţia subordonată Ministerului Culturii a fost informată că Primăria comunei Griviţa intenţionează să reabiliteze clădirea conacului, monument istoric”, afirmă Mitrof.
sursa: Marius Mitrof
De profesie jurist, Tache Atanasiu a fost un personaj politic important, între anii 1877-1878 şi 1881-1891, prefect al judeţului Tecuci, apoi deputat şi senator pentru judeţele Tutova, Tecuci şi Covurlui, ceea ce îi va atrage porecla, printre adversari, de „Paşă cu trei tuiuri”.
„Dimitrie P. Anastasiu, cunoscut ca Take Anastasiu, personaj controversat, adulat de unii, urât de alţii, înzestrat de natură cu o rară inteligenţă şi o voinţă de fier, printr-o activitate asiduă, a ajuns un bărbat însemnat în afacerile publice. Printr-o muncă tenace, şi-a câştigat o avere însemnată, care, administrată în mod înţelept, fără risipă, a crescut din an în an în mod considerabil. Mare proprietar de pământuri, dar şi un bun organizator, urmărea întotdeauna să obţină cât mai mult profit de pe moşiile sale, în condiţiile în care preţurile tocmelilor agricole erau scumpe. Obişnuia să aducă ţărani, muncitori de prin alte zone ale ţării, pe care îi plătea cu bani puţini pentru muncile agricole de pe moşia sa, lipsindu-i astfel de venituri pe ţăranii de pe moşiile sale”, spune Mitrof.
La conacul de la moşia Călmăţui a construit un foişor deasupra conacului pentru a supraveghea mai bine lucrările ţăranilor pe câmpurile lui.
sursa: Marius Mitrof
„Cu toate că a fost un bun organizator, priceput în afaceri, caracterul său egocentrist şi lipsa de respect faţă de urmaşii săi au atras antipatia semenilor lui. Intră în viaţa particulară a oamenilor şi a familiilor lor, deşi el nu a spus nimic, niciodată, de familia lui, de neamul din care se trage, după cum spune “Vocea Covurluiului” la 1888. A ştiut să ascundă foarte bine acest aspect , motiv pentru care nici astăzi, nu se ştie, din lipsa documentelor, mai nimic despre familia lui Take Anastasiu. Până şi în testamentul său, întocmit în 1897, cu trei ani înainte de a trece la cele veşnice, pomeneşte de neamul Conăcheştilor de la Ţigăneşti, ca şi când ele ar fi fost rudele sale.
Ţăranii nu i-au primit sicriul în cimitir
Imaginea sa de om hain şi răzbunător a atras nu numai ura ţăranilor, dar a alimentat şi antipatia opoziţiei politice, reprezentând pentru o anumită parte a societăţii, o figură puternic dezumanizată.
Potrivit istoricilor, presa vremii îl cataloga drept „Imoral, perfid, ipocrit, devine stăpânul a trei moşii pe Valea Călmăţuiului şi la Ţigăneşti, este atât de aprig urât de ţăranii exploataţi, încât nici sicriul nu îl primesc să fie înmormântat în cimitirul lor şi e adus noaptea, pe furiş, la conac”.
În 1897 lasă prin testament Academiei Române moşiile de la Ţigăneşti şi de la Călmăţui, dar cu condiţia ca, la conacele respective să se înfiinţeze şcoli. În anul 1900, s-a stins din viaţă, lăsând în urma sa aceeaşi ură nestăvilită a ţăranilor oprimaţi.
Sursa FOTO: Marius Mitrof
„Când a sosit momentul să îi aducă trupul neînsufleţit în biserica ctitorită de unchiul său, pe moşia de la Călmăţui, ţăranii de la Ţigăneşti şi cei de la Călmăţui s-au adunat în faţa bisericii opunându-se aducerii sicriului”, povesteşte Marius Mitrof.
Academia va intra în posesia proprietăţilor lăsate în testamentul lui Take Anastasiu în anul 1910, după ce acest testament a fost atacat de fratele lui Take, o persoană la fel de controversată.
Academia Română a împărţit moşia sătenilor, păstrându-şi pentru sine câteva suprafeţe de teren cu vii şi păduri, precum şi conacele pe care le vor transforma în şcoli, răspunzând astfel condiţiei testamentare.
Tot Academia i-a consacrat o cruce înaltă, din marmură neagră, aşezată pe cavoul unde “paşa cu trei tuiuri” îşi doarme somnul de veci alături de soţia sa. Mormântul se află în cimitirul satului Călmăţui, lângă biserica ctitorită de unchiul său, din imediata vecinătate a conacului.
Vă recomandăm să mai citiţi:
„Revoluţionarul” inventat de bolşevici care încă are statuie în centrul unui mare oraş din România