Delicii raw vegane făcute de un concurent MasterChef la Galați. Răzvan este inginer hidrotehnist și pasionat de bucătărie
0Răzvan Oană, un tânăr din Sulina stabilit la Galați, s-a impus pe piață cu un nou concept de prăjituri. Produsele lui au arome inedite, pornind de la mango cu ghimbir și până la caramel cu brânză și nucă.
Răzvan Oană (37 de ani) este de loc din Sulina, dar acum opt ani s-a mutat la Galați ca să lucreze ca inginer hidrotehnist la Administrația Fluvială a Dunării de Jos din Galați. A fost dintotdeauna pasionat de bucătărie și tocmai din acest motiv a participat la cunoscuta emisiune „MasterChef”, unde a ajuns în primii 20 de concurenți.
În urma experienței de la emisiunea cu profil culinar, și-a deschis o cofetărie în Galați acum șapte ani. Spune cu umor că nu și-a deschis un restaurant pentru că ar fi gătit doar ce îi place lui, nu neaparat și clienților, așa că s-a reorientat.
„Mie îmi place să gătesc. După concursul <<MasterChef>>, am rămas prieten cu câțiva concurenți și am vorbit atunci cu ei să facem ceva. Eu am decis să îmi deschid o cofetărie și să fac prăjituri care să nu fie foarte dulci și să nu aibă mult zahăr”, a povestit Răzvan pentru „Adevărul” cum a început totul.
Investiția s-a ridicat la 20.000 de euro, din care jumătate au fost fonduri europene nerambursabile, iar cealaltă jumătate a reprezentat investiție personală.
Primul pas: educarea clienților
80% din prăjiturile pe care le prepară sunt din ciocolată, iar 20% dintre ele au la bază conceptul raw vegan. Sunt practic doar fructe uscate și îmbinate cu ajutorul untului de cocos, o combinație sățioasă și sănătoasă. A făcut și prăjituri fără gluten, înlocuind făina de grâu cu făina de orez la blaturi.
Inițial, a pornit la drum cu cinci sortimente de prăjituri raw vegane, iar acum a mai rămas cu trei, cele mai apreciate de clienți. Nu i-a fost deloc ușor la început. Clienții nu erau obișnuiți să cumpere prăjituri de 100 de grame, când găsesc în mod obișnuit la o cofetărie prăjituri de 180-200 de grame.
„Au înțeles treptat că prăjiturile noastre sunt mai mici, dar mai sățioase. Nu servim niciodată clienții cu produsele din vitrină pentru că schimbă gustul, textura și aspectul prăjiturilor. Nu folosim nici zahăr și nici întăritori naturali și artificiali. Ca să obținem formele prăjiturilor, le băgăm la abatitor (n.r. sistem de răcire), coborâm temperatura la -40 de grade Celsius și le păstrăm apoi la congelator. Le scoatem când clientul le ia, iar până ajunge acasă sunt numai bune de mâncat”, explică Răzvan procesul de producere a prăjiturilor sale.
O nouă colecție de prăjituri în fiecare an
De amintit este că gustul prăjiturilor fostului concurent de la MasterChef nu s-a schimbat în cei șapte ani de când a ieșit pe piață cu acestea. Nu a făcut niciodată rabat de la calitate, iar clienții apreciază asta. Este, de altfel, unul din secretele succesului său.
În plus, în fiecare an produce o nouă colecție de prăjituri, în medie cam trei produse pentru diferite gusturi. De pildă, a creat o prăjitură cu aromă de măr și scărțișoară, gustul copilăriei, așa cum ne-o amintim când bunica făcea plăcintă.
Folosește la produsele lui și tonca, o păstaie al cărei gust reprezintă o combinație de caramel, migdală și vanilie. Ca gust, toată lumea îl asociază cu turta dulce.
Găsește mereu combinații inedite de arome pentru prăjituri, ca mango cu ghimbir, mure și susan alb sau caramel cu brânză și nucă. A găsit o soluție și pentru clienții care vor prăjituri pentru care nu există o cerere foarte mare. Oricând doresc, comandă prăjiturlle care le plac și în scurt timp se pot bucura de gustul acestora.
„Noi testăm permanent. Uneori au prea multă ciocolată, alteori prăjitura este prea dulce. Ne asumăm aceste rețete și ele prind foarte bine. Nu facem niciodată prăjituri pe baza unor cereri ale clienților. Se poate întâmpla ca din 10 persoane, cinci să nu vină la noi pentru că nu le-a plăcut ce au spus alții despre aceste prăjituri, nu pentru că le-ar fi gustat personal și atunci evităm astfel de situații”, ține să precizeze Răzvan.
Îi sfătuiește pe cei care vor să își deschidă propria afacere să încerce și să nu își piardă niciodată speranța că vor reuși, dar și să fie conștienți că trebuie să muncească ca să își convingă clienții să înțeleagă utilitatea produselor sau a serviciilor pe care le scot pe piață.