Cum se prepară giganţii la cuptor, mâncarea de post adusă românilor de călugării de la Muntele Athos
0Reţeta este în varianta monahului Epifanie Mylopotamitul, de la Sfântul Munte Athos. Poate fi găsită şi în prezentarea prezbiterei Garoafa Coman, autoarea unei foarte apreciate colecţii de reţete de post.
Vrem, nu vrem, s-a lăsat, de câteva zile, sec pentru postului Naşterii Domnului, aşa că mâncarea fără carne, ouă şi lactate tinde să ajungă ceva mai des decât de obicei pe mesele românilor.
Pentru că multă lume spune că meniul vegetarian este anost, neatractiv, în perioada următoare vom încerca să vă prezentăm câteva reţete mănăstireşti foarte apreciate, multe dintre ele aduse de la călugării de la Sfântul Munte Athos.
În articolul de faţă, vă vom detalia reţeta de „giganţi la cuptor” a monahului Epifanie Mylopotamitul, autorul volumului „Arta culinară a Sfântului Munte”, publicat (în limba greacă, evident) în 2008 de Editura Sýnchronoi Orízontes din Atena.
Ingrediente
Deşi pare să fie vorba despre o ispravă de tipul luptei dintre David şi Goliat, reţeta de giganţi la cuptor nu-i altceva decât prezentarea modului de preparare a unei mâncări de fasole.
Este adevărat, nu-i orice fel de fasole, ci una cu bobul foarte mare (aşa-numita fasole de Lima, care se găseşte mai peste tot în magazinele româneşti), iar „canonul” reţetei este, cum spuneam, mănăstiresc.
Aşadar, pentru şase porţii v-ar trebui următoarele ingrediente:
500 g fasole-giganţi (fasole de Lima) 4 cepe 200 ml ulei de măsline 100 g pastă de tomate sare, piper negru, chimen (după gust)
Mod de preparare
Se curăţă fasolea de corpuri străine (pietricele, resturi vegetale etc), se spală şi se pune la fiert, într-o oală, pentru 45 de minute.
Cam asta e diferenţa între giganţi fasolea de rând FOTO culinare.ro
Epifanie Mylopotamitul recomandă ca apa în care punem fasolea la fiert să fie rece, căci altfel rezultatul final este în bună parte compromis.
Se ia fasolea de la foc şi se scurge. Se poate scurge fasolea şi de două ori (după 30 şi după 45 de minute de fierbere), însă monahul grec este convins că ajunge şi o singură dată.
Fasolea, după scurs FOTO culinare.ro
Se curăţă, se spală şi se taie mărunt ceapa. Se pun uleiul şi ceapa într-o tavă şi se căleşte ceapa la foc mic.
Se adaugă apoi un litru de apă, de preferinţă caldă, pasta de tomate dizolvată în puţină apă, sarea, condimentele şi fasolea fiartă.
Deasupra se pot pune câteva felii de roşii.
Se dă preparatul la cuptor. Se măreşte flacăra pentru aproximativ 20 de minute, apoi se micşorează pentru o jumătate de oră, până când fasolea devine păstoasă şi zeama se evaporă.
Varianta prezbiterei Coman
Reţeta este promovată şi de prezbitera Garoafa Coman (în cartea „Mâncăruri şi dulciuri de post” – editura Bizantină, 1994), care înlocuieşte pasta de tomate cu un kilogram de roşii bine coapte.
De asemenea, prezbitera adaugă reţetei o căpăţână de usturoi tocat feliuţe (care se pune odată cu roşiile la prăjeală) şi un morcov (care se pune, tăiat în bucăţi de 1-2 centimetri, la fiertul fasolei).
Poftă bună!
Vă mai recomandăm şi:
Cum se prepară celebrele „Oauă Ţărgăsiti“, micul dejun preferat de aromânii de la Dunărea de Jos
Pe cât este de simplă reţeta, pe atât este de gustoasă este mâncarea. Preparatul a intrat şi în meniul românilor din sudul Moldovei şi nordul Munteniei, mai ales că gătitul lui durează doar câteva minute.
Cum se prepară aromatul lichior de gutui, una dintre cele mai rafinate băuturi româneşti de toamnă
Dacă vă grăbiţi puţin, mai găsiţi în pieţe, zilele astea, ultimele loturi de gutui coapte şi aromate, româneşti, perfecte pentru orice reţetă de dulceaţă, dar şi pentru un preparat mai puţin obişnuit contemporanilor, deşi cu decenii în urmă era considerat o adevărată delicatesă şi se făcea în majoritatea gospodăriilor.
După câte spun meşterii în ale afumatului, un moment bun pentru a porni treaba ar fi cam pe la începutul lui noiembrie, astfel încât minunăţiile să ajungă la pe masă (incluzând aici fazele pre-afumare, afumarea propriu-zisă şi lăsarea la maturare), cam pe la Crăciun şi Anul Nou.