Cum se influenţează reciproc viaţa şi visul. Ce este inerţia de somn şi când apare
0Visele sunt o parte importantă a vieţii noastre şi au puterea să ne afecteze nu doar starea de bine de a doua zi, ci şi sănătatea. Pentru a preveni acest lucru este important să dobândim obiceiuri benefice, pe care să le aplicăm mai ales înainte de culcare.
Fiecăruia dintre noi i s-a întâmplat să se trezează dimineaţa cu o stare mentală şi emoţională foarte proastă, simţindu-se trist, frustrat sau chiar furios. Dacă analizăm ce s-a întâmplat, nu găsim aparent niciun motiv pentru aceste schimbări radicale de dispoziţie. În spatele lor stau însă o serie de acţiuni proprii, de care, de cele mai multe ori, nu suntem conştienţi.
Când analizăm stările proaste cu care ne trezim dimineaţa, este necesar să vorbim despre ceea ce specialiştii numesc neurobiologia viselor – aşadar, şi calitatea somnului asigură buna sau proasta dispoziţie de a doua zi.
Când vorbim de neurobiologia viselor, este necesar să subliniem că nu există încă o definiţie biologică universal acceptată a visului. Cele mai multe vise apar în faza REM a somnului.
Studiile ştiinţifice au stabilit că oamenii îşi petrec aproximativ şase ani din viaţă visând, adică aproximativ două ore în fiecare noapte, iar cele mai multe vise durează între 5 şi 20 de minute.
Nici acum nu este clar în ce parte a creierului îşi au originea visele şi dacă există o singură parte a creierului care generează visele sau mai multe. Nu s-a aflat încă nici dacă scopul principal al viselor este legat de corpul sau de creierul nostru. Însă, ce s-a stabilit cu certitudine este că în timpul somnului REM se eliberează o serie de neurotransmiţători care fac ca mişcările din timpul viselor să nu pună în pericol persoana care visează, pentru că neuronii motori sunt inhibaţi.
Cât durează visele
Visele apar în timpul somnului la intervale regulate de 60-90 de minute. Primul vis din cursul nopţii este cel mai scurt, de 5-12 minute. Următoarele vise cresc ca durată până la 15-20 de minute, iar visele dinspre dimineaţă sunt în general cele mai lungi.
„În timpul somnului se manifestă trei tipuri de activităţi cerebrale. Prima dată avem prima etapă a somnului, numit şi Nrem, când are loc tranziţia de la starea de veghe la starea de somn, urmează apoi somnul REM, caracterizat prin mişcări rapide ale ochilor, iar în ultima fază avem somnul profund“, explică psihologul Stelian Chivu pentru „Weekend Adevărul“.
Potrivit specialiştilor, somnul REM durează aproximativ 45 de minute şi atunci se resimt stările negative, care continuă să se manifeste şi după ce am adormit. Dacă, de pildă, ne-am certat cu cineva în timpul zilei, dacă am urmărit filme violente sau de groază, ori ştiri negative, acestea vor continua să ruleze la nivel mental şi emoţional şi în timpul somnului.
„Zona cortexului prefrontal este foarte activă în perioada somnului şi asta face să fie alimentat cu tot soiul de informaţii, susţinute în general de emoţii puternice negative. Acest lucru are o legătură directă cu mintea noastră subconştientă, pentru că aceasta preia controlul în timpul somnului“, punctează psihologul.
Gândurile de peste zi, procesate noaptea
Ceea ce majoritatea dintre noi nu ştiu este că mintea subconştientă nu face diferenţa între adevăr şi minciună, real sau imaginar. Este exact ca un soldat conştiincios care preia informaţiile şi le execută pur şi simplu. Dacă aceste informaţii sunt gânduri sau stări negative, vor rula prin intermediul minţii subconştiente şi ne vor perturba somnul, iar dimineaţa ne vom trezi agitaţi, nervoşi, în general cu o stare foarte proastă.
Practic, mintea subconştientă va comanda organismului nostru să intre într-o stare de alertă, aşa cum se întâmplă în timpul zilei, când suntem nevoiţi să facem faţă unui pericol, cum ar fi, de pildă, atacul iminent al unui animal sălbatic. Asta face ca în loc să ne liniştim în timpul somnului, să ne stresăm şi mai tare pe fondul gândurilor şi emoţiilor negative care continuă să se manifeste.
„Când ne trezim dimineaţa şi apar stări de iritabilitate, confuzie, depresie, pierderi de memorie, chiar stări de rău, avem de-a face cu ceea ce se numeşte inerţia de somn sau proasta dispoziţie. Tocmai de aceea este foarte important ca fiecare dintre noi să îşi cunoască centrul de putere. Acesta este cel mai des întâlnit în zona plexului solar“, spune Stelian Chivu.
Creierul abdominal
Ceea ce perturbă cel mai mult plexul solar, numit şi creierul abdominal, sunt grijile, fricile, furia, îndoiala şi sentimentele haotice care se manifestă în timpul somnului. Când plexul solar începe să funcţioneaze prost, apar problemele de sănătate, cum sunt durerile de stomac şi apoi afecţiunile gastrointestinale, dar pot fi afectaţi, de asemenea, ficatul şi rinichii.
Există câteva cauze principale care determină stările proaste când ne trezim dimineaţa. Prima dintre acestea este culcatul la ore târzii în noapte, aşa cum obişnuiesc, de regulă, să facă adolescenţii şi tinerii. Pe listă se adaugă discuţiile stresante şi certurile, mesele copioase şi alcoolul consumate seara târziu, precum şi filmele violente şi ştirile negative.
„Practic, vorbim de o afecţiune în toată regula, ce implică reducerea capacităţii cognitive şi emoţionale după trezire. Ţine doar de noi să conştientizăm ceea ce ni se întâmplă şi să adoptăm o serie de măsuri ca să o vindecăm înainte să somatizeze în fizic, adică să ne îmbolnăvească“, explică psihologul.
Obiceiuri noi pentru un somn sănătos
Tulburările de somn pot fi combătute prin metode simple şi la îndemâna oricui, programându-ne astfel conştient mintea. Un exemplu de reprogramare a minţii este legat de obiceiul de a mânca înainte de culcare. „Când cineva mănâncă înainte de somn, stomacul continuă să digere, să lucreze, şi nu permite corpului să se relaxeze profund. Practic, apare un conflict între stomac, care continuă să lucreze în timpul somnului, şi restul organismului care încearcă să se relaxeze, iar pe acest fond apar dimineaţa stările proaste“, detaliază medicul.
În acelaşi mod acţionează filmele agresive şi ştirile negative, care transmit mesaje subliminale minţii subconştiente, iar informaţiile negative continuă să ruleze în mintea noastră şi după ce am adormit.
Ca să scăpăm de această capcană a programelor negative dezvoltate de-a lungul anilor, e necesar să ne programăm somnul în câţiva paşi simpli. În primul rând, putem folosi lumânări aromate şi uleiuri volatile ca să creăm o atmosferă propice somnului. Este recomandat ca atunci când suntem foarte agitaţi să facem plimbări seara şi băi cu sare.
Putem adăuga câteva exerciţii de respiraţie şi meditaţii, iar mintea este deja resetată pentru ca organismul să poată avea un somn liniştitor. „Dacă facem aceste lucruri simple în fiecare seară, timp de 30 de zile, cu siguranţă nu ne vom mai trezi dimineaţa cu stări proaste. Cine se scoală dimineaţa cu faţa la cearşaf, toată ziua este întors pe dos. Cine se scoală dimineaţa şi zâmbeşte va avea o zi bună şi se va putea ajuta atât pe el, cât şi pe ceilalţi“, încheie psihologul Stelian Chivu.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
Psiholog: „În noi stă puterea de a ne sabota sau vindeca“. Care sunt cuvintele antidot al eşecului