Cele mai mari minciuni pe care ni le spunem. Ce este minciuna „majordom” şi în ce context este spusă
0Minciunile, chiar şi cele frumos ambalate, provoacă în timp o serie de afecţiuni psihice şi fizice. Este important să conştientizăm problemele cu care ne confruntăm şi să găsim soluţii pentru eliminarea lor, nu să le ascundem sub preş.
Capacitatea de a minţi apare la copiii cu vârsta între 3 şi 6 ani în funcţie de ce învaţă sau văd la cei din jur. Aşa cum este binecunoscut, minciuna este o distorsionare a realităţii, iar studiile ştiinţifice efectuate în domeniu au arătat că o persoană spune în medie cam trei minciuni în decurs de 10 minute atunci când vorbeşte. Practic, minciunile au devenit o constantă în viaţa multora dintre noi.
Minciunile îmbracă mai multe forme. Avem minciunile motivaţionale, când persoana în cauză are un interes să distorsioneze adevărul, minciunile prosociale, pe care le spunem ca să ne intregrăm într-o comunitate şi minciunile patologice.
La acestea se adaugă minciunile protectoare, spuse ca să ne protejăm, minciunile prin omisiune, minciunile intenţionate, minciunile condiţionate, minciunile utilitare, care vin atunci când dorim să evităm consecinţele propriilor fapte, minciunile compensatorii, recompensate prin anumite beneficii de cei în favoarea cărora sunt spuse, minciunile de supravieţuire şi, mai nou, au apărut şi ceea ce specialiştii numesc ”minciuna majordom”.
”Când vrei să închei o discuţie cu cineva sau te sună altcineva şi nu vrei să vorbeşti prea mult cu acea persoană, spui o minciună politicoasă”, explică psihologul Stelian Chivu. Cele mai grave minciuni sunt cele prin care ne minţim pe noi înşine. De pildă, atunci când fumătorii îşi spun lor înşişi că fumatul îi calmează, deşi lucrurile nu stau deloc aşa.
”Când ne minţim pe noi înşine, apare un conflict între minte şi inimă. Mintea generează un program negativ în acest caz, prin care induce ideea că o acţiune sau alta îi fac bine organismului, chiar dacă ştie că nu e aşa. Practic, se păcăleşte singură şi nu trebuie să cădem într-o astfel de capcană”, spune psihologul Stelian Chivu.
De la simple minciuni la mitomanie
Minciunile conduc la gânduri negative, care, la rândul lor, generează stări negative, iar acestea produc manifestări negative, care somatizează la nivel fizic, îmbolnăvindu-ne. De pildă, dacă ne spunem că fumatul ne relaxează, plămânii vor fi afectaţi, iar dacă ne păcălim singuri că drogurile ne induc o stare de relaxare, creierul va avea de suferit, ţine să precizeze psihologul Stelian Chivu.
În spatele minciunilor pe care ni le spunem stă un pericol şi mai mare. Gradual, vom începe să îi minţim şi pe cei dragi, iar finalmente vom ajunge la minciunile patologice sau mitomanie, cum sunt numite de specialişti. Minciunile se transformă practic în meme, adică într-un adevăr pentru acea persoană, deşi nu are nicio legătură cu realitatea.
”Nu trebuie să confundăm totuşi minciunile pe care ni le spunem cu autoprogramarea. Când cineva se îmbolnăveşte şi îşi spune că va muri, cu toate că lucrurile nu stau aşa, se programează negativ. Putem în schimb să ne programăm pozitiv, spunându-ne că ne vom însănătoşi, dar mulţi dintre noi evită să facă asta deoarece consideră că s-ar minţi singuri. În acest caz, nu este vorba nici pe departe de o minciună, ci de o programare pozitivă, pe care este recomandat să o facem de fiecare dată când considerăm că avem nevoie”, nuanţează psihologul Stelian Chivu.
Triughiul vindecării minciunii
Mecanismul minciunii este relativ simplu de înţeles. Există un aşa numit triunghi al vindecării minciunii, format din conştientizare, analiză şi implementarea unui program pozitiv. Mai întâi, conştientizăm minciuna pe care ne-o spunem, cum ar fi cea legată de consumul de droguri, analizăm apoi cum ne afectează şi ce putem face pentru o elimina, iar apoi venim cu un program mental prin care să scăpăm de această adicţie.
Important este ca autoanaliza pe care o facem să fie sinceră şi să ne aducă în punctul în care conştientizăm minciuna pe care ne-o spunem cu titlu de adevăr, astfel încât să ştim exact cu ce ne confruntăm.
”Este important să începem să lucrăm cu adevărul. Analizăm mai întâi cum ne simţim când ne minţim pe noi înşine. Vom constata că mai întâi mintea va găsi scuze pentru asta, iar apoi va trece în cealaltă extremă şi se va acuza că nu reuşeşte să depăşească acest program negativ. Când ne spunem adevărul, cum ar fi, de pildă, că fumăm pentru că nu reuşim să ne controlăm, recunoaştem că avem o problemă pe această zonă şi putem începe să lucrăm pentru a o elimina”, spune psihologul Stelian Chivu.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
Psiholog: „În noi stă puterea de a ne sabota sau vindeca“. Care sunt cuvintele antidot al eşecului