Cât de important este să ne simţim utili. „Cel ce trăieşte starea de inutilitate se autoprogramează să se îmbolnăvească”

Psihologii spun că oamenii care resimt acut sentimentul de inutilitate şi ajung treptat să se autodistrugă. La polul opus, starea de utilitate ne oferă vitalitatea de care avem nevoie, stimulează inspiraţia şi creativitatea şi ne echilibrează mental şi emoţional.

Puţini dintre noi ştiu că speranţa de viaţă a fiecăruia dintre noi se reduce simţitor  atunci când ne simţim inutili atât celor din familie, cât şi celor de la job. Tocmai de aceea această stare este extrem de importantă pentru sănătatea noastră şi trebuie întreţinută constant.

„Când vorbim despre starea de utilitate, analizăm fiziologia emoţiei. Este asemeni unei scheme, pe care dacă o înţelegem, reuşim să desluşim cum funcţionează triada gând-emoţie-corp fizic. Orice gând pozitiv produce efecte în creier. Practic, accesează o construcţie pozitivă a minţii. Starea de utilitate angrenează şi integrează individul”, explică psihologul Stelian Chivu.

Această construcţie a minţii trimite mesaje în creierul nostru reptilian, cum îl numesc specialiştii, care este responsabil de emoţii, instinct, dar şi de procesele subconştiente şi involuntare. Organismul uman este dotat cu mecanisme adaptive, ce asigură supravieţuirea, şi cu mecanisme de autoreglare, care se ocupă de echilibru şi vindecare.

„Aceste două mecanisme sunt profund infliuenţate de starea de utilitate, care are un impact puternic şi asupra sistemului imunitar, pentru care funcţionează ca un catalizator. Gândurile şi stările de utilitate, ca şi modul în care gestionăm aceste zone fac ca individul să fie sănătos mental, emoţional şi fizic”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Starea de inutilitate înseamnă autodistrugere

Pentru a înţelege şi mai bine starea de utilitate, e necesar să vorbim şi despre starea de inutilitate.  Aceasta din urmă este o stare psiho-emoţională care apare în perioadele în care ne confruntăm cu anxietatea, depresia, deznădejdea, pesimismul, stările de vinovăţie şi lipsa de energie.

Starea de inutilitate se poate datora şi unor afecţiuni tiroidiene sau unor perturbări psiho-emoţionale şi duce gradual persoana în cauză la autodistrugere. ”Cel ce trăieşte starea de inutilitate, se autoprogramează să se îmbolnăvească. Va transmite această comandă minţii subconştiente, iar aceasta va găsi zona cea mai sensibilă din corp şi va declanşa un program de îmbolnăvire şi de blocare a sistemului imunitar, ce va conduce inevitabil la deces”, atrage atenţia psihologul Stelian Chivu.

La polul opus, starea de utilitate aduce dinamism şi un mare aport de vitalitate organismului. Totodată, stimulează inspiraţia şi creativitatea şi este de multe ori impulsul de care avem nevoie pentru a ne pune în practică proiectele.

Sentimentul că suntem utili ne asigură rapid integrarea socială, dar şi un nivel înalt de spiritualitate. Ne echilibrează mental şi emoţional şi crează un echilibru între interior şi exterior. Specialiştii au constatat că fiecare din noi trece în viaţă prin trei etape.

„Prima din ele este cea în care suntem copii. Nu ne interesează prea mult atunci să le fim utili celor din jur pentru că suntem iubiţi şi integraţi de cei dragi. Când devenim adulţi, starea de utilitate alternează cu cea de inutilitate în funcţie de nivelul de conştiinţă al fiecăruia. La senectute se resimte cel mai acut starea de inutilitate pentru că se trăieşte intens singurătatea. La această categorie se instalează cel mai des îmbătrânirea şi îmbolnăvirea rapidă, iar ulterior survine decesul”, explică psihologul Stelian Chivu.

Natura-lecţia vie a utilităţii

Există câteva metode simple prin care menţinem starea de utilitate vie. Una dintre ele sunt lucrurile pe care le facem zilnic sau periodic pentru cei dragi, chiar şi cele mărunte, care ne dau sentimentul de utilitate. Acestea pot fi făcute însă şi pentru persoane necunoscute sub forma voluntariatului.  

Prin urmare, starea de utilitate poate fi comandată şi controlată de fiecare dintre noi. Natura este un exemplu viu, de la care putem învăţa permanent.

„Dacă luăm o buruiană sau un spic de grâu, vom vedea că fiecare are propria sa utilitate în ciclul naturii, al vieţii şi al morţii. Omul are conştiinţă şi liber arbitru, care îi permite să aleagă dacă este util sau inutil. De obicei, cei care trăiesc starea de inutilitate sunt conduşi şi controlaţi de emoţii şi programe negative”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Sportul activează şi potenţează, de asemenea, starea de utilitate. Dacă nu reuşim să ne simţim totuşi utili, este recomandat să apelăm la un specialist, care să stabilească psihoterapia de care avem nevoie. „Corpul nostru este o oglindă a luminii interioare. Utilitatea reprezintă lumina, iar inutilitatea este întunericul şi boala”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

De ce drumul spre boală începe când încerci să mulţumeşti pe toată lumea. Explicaţiile unui psiholog

Cum ne vindecăm de abuzuri prin suferinţă. Când picioarele devin adevărate depozite de toxine