Unde a funcţionat lagărul destinat prizonierilor de război pe unde au trecut membri ai familiei regale Hohenzollern
0Din puţinele mărturii, prizonierii de război erau folosiţi la săparea tranşeelor pentru armata ocupantă, la transportul muniţiei şi hranei, cu alte cuvinte la munca de jos.
Lagărul de la Focşani a fost construit, cel mai probabil, la începutul anilor 1940, în zona unde există astăzi Mausoleul Eroilor din Cartierul focşănean Sud. În ţară, la acel moment, mai funcţionau doar zece lagăre de acest tip pentru prizonierii sovietici.
Mărturiile consemnate într-o lucrare despre un cimitir care a existat pe câmpul oraşului arată că deshumările ostaşilor s-au făcut dintr-un lagăr de prizonieri. “Acesta a fost iniţial lagăr de prizonieri sovietici, iar după 23 august 1944 a fost lagăr de prizonieri din trupele germano-fasciste. După terminarea războiului în acelaşi loc a mai funcţionat câţiva ani (1945- 1947) un centru de triere a prizonieri lor de război”, se arată în document.
35.000 de prizonieri
După război, comandamentele sovietice au raportat că au preluat cu acte peste 35.000 de prizonieri germani, aceştia fiind transportaţi în lagărul de la Focşani.
Printre VIP-urile care au trecut pe aici, nu pentru foarte multă vreme, s-au numărat prinţul Albrecht de Hohenzollern (1898–1977), membru al familiei regale, dar şi Harald Georg Wilhelm Krupp von Bohlen und Halbach (1916-1983), membru al celebrei familii dinastice de industriaşi germani. Aceştia doar s-au aflat prin tranzit la Focşani, fiind duşi în Rusia şi condamnaţi drept criminali de război. Ambii au supravieţuit lagărelor din Urali, dar nu au lăsat mărturii.
“În această formă, lagărul probabil că a mai funcţionat până la începutul anilor ’50, cât a durat repatrierea prizonierilor de război români, după care construcţiile au fost demontate, iar terenul a revenit la vechile lui întrebuinţări. O parte a servit drept loc de imaş pentru nevoile focşănenilor proprietari de vite şi oi şi după 1970 a devenit disponibil pentru cartierul de blocuri din Focşani Sud, iar restul a fost pus la dispoziţia actualei Garnizoanei Focşani. Prin urmare, lagărul de la Focşani a fost destinat prizonierilor germani, unguri, adică foştilor aliaţi ai României de până la acel moment, dar a adăpostit şi soldaţi români, capturaţi în diferite etape ce au precedat şi succedat lovitura de stat de atunci”, spune Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Vrancea.
Se pare că aici au fost aduşi şi foştii prizonieri sovietici din perioada 1941-1944, consideraţi de Stalin trădători şi trataţi ca atare, adică trimişi ulterior, după câteva verificări legate de vinovăţia sau nevinovăţia lor, în Siberia.
Ce s-a găsit la deshumare
Într-un document al Garnizoanei Focşani, după anii 1950, care făcea referire la faptul că nu se luase încă măsuri de reabilitare a Mausoleului din Focşani, este adus în subiect acest lagăr.
"Osemintele în număr de 120 scoase până la această dată stau pe teren în aer liber. Este o situaţie care nu poate face cinste patriei noastre, cunoscând că sunt foarte numeroase cazurile în care persoane cu munci de răspundere din ţările de democraţie populară, cum şi din Austria vin să se informeze asupra ostaşilor foşti înrolaţi în armata hitleristă şi morţi în lagărul de la Focşani. Se reţine faptul că nu li se pot da aceste date atâta timp cât lucrările de deshumare nu sunt terminate, deoarece este singura cale prin care se mai pot face unele identificări acelor înhumaţi. Astfel, din puţinele oseminte deshumate s-au putut identifica un număr de foşti ostaşi maghiari, austrieci şi germani. Pentru remedierea acestor grave deficienţe este absolut necesar a se lua măsurile dictate de ordine spre a se termina lucrările de deshumare, începute şi abandonate. Nu trebuie să se uite că terenul folosit în trecut ca cimitir provizoriu al lagărului de prizonieri este azi loc de instrucţie militară a unităţilor sovietice si ca atare se cere o mai mare atenţie în executarea lucrărilor de deshumare", se arată în document.