Paradoxul creşterii salariului minim: majorarea lefurilor mari. Primăria care plăteşte în plus un milion de euro
0Grila de salarizare la nivelul administraţiei publice locale se raportează, de cele mai multe ori, la nivelul salariului minim brut
De la 1 ianuarie 2022 salariul minim brut pe ţară a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei, prin urmare cu 250 de lei brut, lucru care practic mai aduce ceva bănuţi în buzunare celor mai prost plătiţi angajaţi din România.
Şi datele statistice arată că sunt aproape două milioane de români, ceea ce înseamnă 35% din personalul activ, care se descurcă cu aceşti bani.
În mod paradoxal însă, de creşterea salariului minim beneficiază tot cei cu salarii mai mari. Şi aici este cazul funcţionarilor din administraţia locală, unde grila de salarizare este raportată la nivelul salariului minim.
Cazul concret este cel al Primăriei Municipiului Focşani, unde deşi media salariului brut este de 10.000 de lei, venitul va creşte substanţial prin aplicarea salariului minim brut.
Bugetul local al municipiului Focşani, care ar urma să fie aprobat joi, 10 martie, prevede pentru 2022 un fond de salarii de 23 de milioane de lei, pentru cei 162 de funcţionari ai instituţiei, faţă de 18,7 milioane de lei cât a fost execuţia bugetului în anul 2021, argumentul principal fiind tocmai creşterea salariului minim brut pe ţară.
În mod bizar însă, cu excepţia debutanţilor nu există nici un salariu minim în Primăria Focşani, cele mai mici grile de salarizare fiind cuprinse între 4.000 şi 9.000 de lei.
Directorii din primării primesc în medie peste 16.000 de lei brut pe lună, şefii de servicii peste 14.000 de lei, iar şefii de birou 12.000 de lei/lună. Funcţionarii simpli, în funcţie de coeficienţii de salarizare, primesc în medie 8.700 de lei/lună.
Paradoxul este legat de faptul că tocmai funcţionarii cu salarii deja mari sunt principalii beneficiari ai majorării salariului minim, ei urmând să câştige în plus chiar şi cu mai mult de 1.000 de lei, graţiei coeficienţilor de salarizare pe care îi au.
Anomalie bugetară
Unul dintre cei mai cunoscuţi analişti economici români, Cristian Păun, spune că această anomalie bugetară adânceşte şi mai mult discrepanţele între categoriile de funcţionari.
„În grila de salarizare a primăriilor se foloseşte de fiecare dată ca argument creşterea salariului minim, pentru că, se ştie, interesul funcţionarilor a fost întotdeauna să crească salariul minim. Dar este un motiv scos din pălărie, pentru că la stat vedem o ruptură completă, salariile de aici fiind cu foarte mult peste media din sectorul privat. Salarizarea în primării este lăsată la latitudinea primarilor. Nu există o corelaţie între salarizare şi volumul de muncă şi de aici tot felul de anomalii.
Sunt salarii foarte mari în localităţi fără locuitori, în localităţi unde nu s-au accesat foarte multe fonduri europene, în primării fără rezultate deosebite. Salariile din primării sunt adesea mari, consumând cea mai mare parte din rezervele de la nivelul autorităţii locale, majoritatea administraţiilor locale fiind de obicei în deficit. Şi din păcate nu există mecanisme eficiente de la nivel central pentru a reglementa aceste abuzuri care se fac. Atât timp cât nu se doreşte o legare a salarizării de rezultate, lucrurile vor merge prost”, ne-a declarat analistul economic Cristian Păun.
Aşa cum preciza Cristian Păun, salarizarea personalului primăriilor este la latitudinea primarilor, iar în Vrancea există o primărie care a decis să îngheţe salariile funcţionarilor până în anul 2024.
Este vorba despre municipiul Adjud din Vrancea, unde administraţia locală a ales ca suma de 1,2 milioane de lei care ar fi mers la majorarea salariilor, prin aplicarea coeficienţilor daţi pentru salariul minim, să meargă la investiţii.
Vă mai recomandăm:
Cât câştigă şefii de servicii din Primăria Focşani. Fondul de salarii s-a triplat în trei ani