De unde vine expresia: „Turnul de fildeş“ şi cui îi este atribuită

În zilele noastre, expresia „Turnul de fildeş“ a căpătat şi sens peiorativ, prin faptul că unii oameni sunt consideraţi egoişti dacă nu se amestecă cu restul lumii.

Toţi am auzit măcar o dată expresia "Turnul de fildeş" (Turnul de ivoriu), mai ales atunci când vorbim despre cineva că trăieşte izolat, în universul său.

Expresia a apărut însă în alt context, referindu-se iniţial la artiştii care se retrăgeau să-şi desăvârşească capodoperele departe de ochii curioşilor.

Ea îi este atribuită criticului francez Charles Augustin de Sainte-Beuve (1804-1869), care, vorbind despre versurile lui Alfred de Vigny, spunea aşa: “Şi Vigny, mai tainic, se întorcea înainte de amiază în turnul său de fildeş”.

“Turnul de fildeş a devenit o expresie prin care se înţelege un loc retras, unde cineva (un om literat, om de ştiinţă), se izolează de lume, pentru a fi numai cu visurile şi gândurile sale”, spune I. Berg, autorul dicţionarului de cuvinte, expresii, citate celebre.

Scriitorii români au folosit destul de des în operele lor termenul: "Eu rămân departe, cu ochii către stele, /În turnul de ivoriu al visurilor mele", scria George Topîrceanu, în parodia "Noapte de august".

Şi Camil Petrescu are o nuvelă intitulată "Turnul de fileş", iar Mihai Codreanu un volum de versuri cu acelaşi titlu.