Vechile gări ale Constanţei. Minunile-arhitecturale din Mamaia, unde sosea Orient Express
0Minuni arhitecturale, fostele gări ale Constanţei, unde coborau doamnele cu fuste cu multe volane şi cu umbrele de dantelă şi domni cu redingote, au dispărut odată cu devoltarea oraşului şi schimbarea traseelor.
În lumea gărilor de altădată ale Constanţei ne poartă arhitectul costănţean Radu Cornescu, cel care a găsit în arhivele vechiului Tomis amănunte despre oraşul vechi şi care deţine o colecţie impresionantă de fotografii cu parfum de epocă.
Constanţa a avut nu mai puţin de patru gări: Gara Veche, Gara Mamaia, Gara Maritimă şi noua Gară CFR.
Prima linie feroviară pe teritoriul Dobrogei a fost realizată de compania engleză Danube - Black Sea Railway, într-o perioadă în care ţinutul dintre Dunăre şi Mare era sub administraţie otomană. Ea făcea legătura între Cernavodă, Medgidia, Murfatlar şi Constanţa.
După construirea podului peste Dunăre de către Anghel Saligny, în 1895, s-a realizat şi legătura cu ţara. Fie că asigurau transportul mărfurilor prin portul Constanţa către şi dinspre Orient, fie că transportau turişti pe litoralul Mării Negre, liniile ferate s-au înmulţit, dar unele dintre ele au dispărut.
Una dintre primele căi ferate dezafectate a fost cea de la Vii. Odată cu înfiinţarea plajei de la Mamaia de către primarul Ion Bănescu, în 1905, plaja de la Vii a căzut în desuetudine şi a dispărut şi calea ferată care aducea aici, de pe faleza Cazinoului, „pleziriştii“. La Mamaia se ajungea acum pe noua cale ferată care era exact pe traseul bulevardului Mamaia de astăzi.
Staţie pentru Orient Expres
„Căile ferate făcute de englezi aveau în Constanţa două destinaţii: una era gara de călători în locul clădirii Primăriei Constanţa şi a doua – gara din port care a fost desfiinţată. Gara din port era, până la începerea războiului (1916) şi staţie pentru trenul Orient-Express“, spune arhitectul Radu Cornescu.
Gara Maritimă este una dintre clădirile interbelice reprezentative ale Constanţei. A fost construită între 1930 şi 1935 ca terminal de pasageri. Turiştii sau oficialităţile coborau aici din tren pentru a se îmbarca pe vapoarele din Portul Constanţa. Inaugurarea a avut loc în 1935 în prezenţa familiei regale. „Miercuri, 15 august 1934. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, regele Carol şi Mihai au călătorit cu un tren special de la Sinaia prin gara Mogoşoaia spre Constanţa pentru a fi prezenţi la serbările marinei. Miercuri la ora 8:30 trenul regal a intrat în gara port Constanţa. De pe nava bază Constanţa s-au tras 21 lovituri de tun în semn de salut“, menţionează Historia.
Linie ferată până la Hotelul Terminus
După 1878, Constanţa a cunoscut o dezvoltare accelerată. În 1879, când au început lucrările la Hotel Terminus (actualul sediu al Comandamentului Marinei), aici se termina calea ferată. De aici şi denumirea iniţială a hotelului. Deoarece se pierdea foarte mult timp cu schimbarea direcţiei de mers a trenului şi pentru că folosea acelaşi traseu ca al trenurilor de marfă, aceasta s-a desfiinţat.
Linie ferată de-a lungul lacului Siutghiol
Calea ferată care ducea la Mamaia, povesteşte arhitectul Radu Cornescu, avea, din 1905, punct terminus Pavilionul Băilor de Mare. Pavilionul a dispărut într-un incendiu şi după Primul Război Mondial s-a construit un altul provizoriu, dar şi un parc. În locul lui, s-a construit Cazinoul din Mamaia.
Cu această ocazie s-a desfiinţat şi traseul vechi al liniei ferate care a fost mutat de-a lungul lacului Siutghiol, având şi o nouă gară, mai modestă.
La intrarea în staţiunea Mamaia a existat şi o altă linie care traversa istmul dintre cele două lacuri (Siutghiol şi Tăbăcăriei) şi ducea la cariera de piatră de la Ovidiu. Calea ferată se va desfiinţa după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Vă mai recomandăm:
Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav