Transhumanța de la Constanța. De ce pleacă refugiații ucraineni de la mare spre munte FOTO

Refugiații din Ucraina s-au așezat deja la coadă pentru noul program-suport oferit de România. Cu ajutorul financiar redus substanțial, mulți se vor orienta spre locuri din țară unde costurile de trai sunt mai mici.

Începutul lui mai a adus sute de ucraineni la coadă la centrele de asistență socială din primării, unde se depun toată luna cererile pentru noul program-suport, valabil de la 1 mai. Vorbim doar de norocoșii pe care proprietarii de apartamente i-au asigurat că îi vor găzdui în continuare, chiar și pe bani mai puțini. 

La cozi, ucrainenii își spun păsul. Nic a venit în România cu soția, doi copii și soacra sa. În total, cinci suflete care speră că își vor păstra locuința din Constanța.

„Nu știm exact dacă ne vor ajunge banii de la stat. Acum să vedem ce vom primi. Avem un contract cu un proprietar, dar el nu a mai fost plătit din decembrie, nu știm dacă ne va mai ține. Ne-ar plăcea să rămânem aici până în toamnă“, spune bărbatul, care își caută acum și loc de muncă. 

Litoralul, casa ucrainenilor

Numai în Constanța și în Năvodari s-au refugiat 25.000 ucraineni, care au transformat stațiunile în orășele proprii. Românii, foarte ospitalieri, i-au găzduit, dată fiind și suma generoasă primită de la Statul român, dar când schema n-a mai funcționat, mulți ucraineni au fost tratați ca niște chiriași oarecare, rău-platnici, și au fost dați afară. Destui ucraineni s-au trezit aruncați direct în stradă, iar 30 dintre ei au făcut plângeri la poliție pentru cele întâmplate.

Refugiații se văd acum în postura imposibilă de a-și căuta alte locuri de cazare. Proprietarii au refuzat să închirieze prin noul program-suport și preferă să aștepte turiștii de sezon, care plătesc și 300 de lei pe noapte în complexurile de lux. Astfel că parcările blocurilor noi din Mamaia Nord (zonă-tampon între Constanța și Năvodari), unde ucrainenii se instalaseră confortabil, s-au golit de mașinile înmatriculate în Ucraina, locul lor fiind luat, în minivacanța de 1 Mai, de cele ale turiștilor români. 

Centrul pentru Resurse Civice din Constanța, specializat în lucrul cu refugiații, le este sprijin miilor de ucraineni care i-au trecut pragul în căutarea de ajutor, pentru găsirea unui loc de muncă sau învățarea limbii române. Totuși, mulți vor pleca din Constanța.

„Din informațiile noastre, dintre cetățenii ucraineni care intenționează să părăsească  litoralul, cei mai mulți s-ar muta tot în România, într-o zonă bine conectată la rețelele de transport și cu potențial bun pentru locuri de muncă. O astfel de regiune este Brașov, cu multe oferte de angajare și cu o piață imobiliară activă, unde refugiații din Ucraina pot găsi cu ușurință apartamente de închiriat, la prețuri mai mici decât pe litoral“, a declarat pentru „Adevărul“ Cosmin Bârzan, liderul centrului.

Alți ucraineni au mărturisit că se întorc la casele lor, în zonele nedevastate încă de război, chiar dacă știu că sunt oricând în pericol de moarte. 

O categorie aparte a refugiaților o constituie navigatorii ucraineni, care evită să intre în țara lor, deoarece vor fi luați la război. Ei preferă să-și petreacă pauzele dintre voiaje prin România, unde îi așteaptă familia care „pendulează” între casa din Ucraina și cazarea gratuită din România. Acum, va trebui ca aceștia să-și plătească singuri șederea în România, ca să-și asigure confortul într-o țară sigură.

Noile condiții din Programul de sprijin

Potrivit modificărilor programului-suport pentru refugiații din Ucraina, se alocă pentru o familie 2.000 lei/lună pentru cazare și 600 lei/lună de persoană pentru hrană dați direct refugiaților, în loc de 50 lei/persoană/zi pentru cazare și 20 lei /persoană/hrană dați proprietarilor (bani pe care ucrainenii spun că nu i-au văzut).

Din a doua lună însă, ucrainenii trebuie să își caute loc de muncă sau măcar să facă dovada că s-au înscris la Forțele de Muncă.

„Dacă de la începutul anului aveam înscriși 150 de ucraineni pentru un loc de muncă, acum am început să primim și 10 dosare pe zi. Încercăm să îi ajutăm pentru angajare și chiar să îi îndrumăm pentru cursurile de limba română, ca să le fie mai ușor“, precizează Adelina Vlad, purtător de cuvânt AJOFM Constanța. 

Numărul refugiaților a crescut constant

În pofida situației neclare din ultimul timp privind ajutorarea lor de către Statul român, numărul ucrainenilor a tot crescut, de la o lună la alta, urmând ca abia în iunie să reflecte situația celor care au reușit să rămână ca rezidenți într-o zonă cu precădere turistică.

Astfel, la Primăria Constanța, în ianuarie s-au depus (pentru decembrie) 2002 cereri pentru 10.523 ucraineni; în aprilie s-au depus (pentru martie a.c.) 2.260 cereri pentru 11.817 persoane. 

La Primăria Năvodari s-au depus 2.599 cereri de platăpentru 9.842 persoane, respectiv 3.620 cereri pentru 13.158 persoane. 

Sumele prevăzute în fostul program sunt imense. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea centralizează banii care ar trebui alocați și plătiți prin fostul program 50/20: în ianuarie, 46 milioane lei însumează cererile de plată ale proprietarilor, iar în aprilie este vorba de 62 milioane lei.