Superbele biserici ale germanilor din Dobrogea, care s-au întors „Acasă, în Rai“

Deşi în prezent au mai rămas puţini nemţi în Dobrogea, majoritatea plecând în anul 1940, „Acasă, în Rai“, ei ne-au lăsat o moştenire culturală foarte bogată. De departe, cele mai trainice construcţii au fost bisericile.

Forumul Democrat al Germanilor din Constanţa a tipărit un album cu cele mai frumoase biserici ridicate de germani pe tărâmul dintre Dunăre şi mare.

La Atmagea a fost ridicată, în anul 1861, prima biserică germană din Dobrogea. Lăcaşul de cult a fost construit de Karlotto Domenico, din Galaţi. 

Colonia catolică din Malcoci, formată din cupluri tinere care au venit aici din sate din sudul Basarabiei, au întemeiat prima aşezare din Dobrogea în care s-a format un cartier german.

Biserica a fost ridicată între anii 1882 – 1890, coordonatorul construcţiei fiind Theodor Domenico.

La Ciucurova, nemţii s-au aşezat în 1853. Coloniştii erau plugari şi crescători de vite, veniţi din sudul Ucrainei. Biserica, astăzi distrusă, este a doua, construită în anul 1893. Primul lăcaş de cult a fost ridicat în 1870, dar distrus în războiul ruso-turc.

Satul tătărăsc Kodjalak a fost gazda coloniei germane constituită în 1875. Biserica, mândria comunităţii, a fost ridicată în 1907 şi teminată în 1909.

Colonia din Nisipari, pe vremea când în sat erau germani, s-a format pe vremea în care familii tinere s-au strămutat din Ciucurova. Casa de rugăciuni a fost ridicată prin efort propriu şi sfinţită în 1924. 

44 de familii s-au aşezat, în 1873, pe locul unde este satul Tariverde. Proveneau din Basarabia şi sudul Ucrainei. Biserica au ridicat-o între anii 1927 – 1929. Aici, în anul 1933, a fost adusă prima orgă muzicală din Dobrogea.

Tătarii din Karamurat (Mihal Kogălniceanu), stabiliţi aici din Crimeea, aveau un sat bine întemeiat când, în 1876, peste 25 de familii de germani sosiţi din Basarabia s-au aşezat aici formând un cartier. Biserica a fost ridicată în 1897 – 1898 şi sfinţită în 1902.

Colelia, un sat părăsit de turci după războiul ruso-turc, a fost reînsufleţit de coloniştii germani, în anii 1880 – 1890. Aşezarea a dispărut în Primul Război Mondial, dar a fost reînsufleţită de germani. Biserica a fost terminată în 1934. După plecarea germanilor în 1940, satul a rămas pustiit. 

Biserica din Cogealia (Lumina), construită în 1903, a primit din partea reginei Elisabetha, la sfinţire, o Biblie, pe care era scris: „Dumnezeu este mai aproape de comunităţile mici“.

În Techirghiol există o bisericuţă romano-catolică din 1923. Comunitatea din Viile Noi a fost una dintre ultimele aşezate pe acest tărâm. La plecarea din sat, în 1940, biserica a rămas neterminată. 

Tot nemţii au ridicat o casă de rugăciuni în Falclia, sfinţită în 1897, la Mamuslia (Căscioarele), în 1906, sau Sarighiol (Albeşti), construită în 1905.

Biserica din Colelia