Revolta militarilor români în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: „Nu Odessa ne trebuie nouă, ci Ardealul!“
0Continuarea participării la război şi dincolo de Nistru, numeroasele probleme cu care se confruntau ostaşii pe front şi familiile lor în ţară, precum şi alţi numeroşi factori au afectat starea de spirit a tuturor românilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Istoricul Alesandru Duţu citează documente ale epocii în care se vorbeşte despre moralul ostaşilor români în timpul bătăliei de la Odessa (august – octombrie 1941). Tristă a fost, de exemplu, spune istoricul militar, constatarea făcută de un medic de batalion român, care raporta dezamăgit: ,,Batalionul 2 din Regimentul 32 dorobanţi nu a fost schimbat de pe poziţie de trei – patru săptămâni. În acest timp ofiţerii şi trupa nu s-au spălat şi nu s-au primenit. Starea de încordare continuă, hrana redusă, păduchii, rufele rupte şi foarte murdare, murdăria corporală, toate acestea au constituit cauza principală de micşorare a moralului. În ce armată până şi ofiţerii inferiori şi superiori au păduchi şi se deparazitează cu mâna ca orice vagabond român?!”.
Moralul militarilor a fost influenţat şi de comparaţiile făcute cu condiţiile total diferite în care lupta aliatul german. Constatarea faptului că germanii transportau şi caii bolnavi cu maşinile a dus la apariţia unor glume dureroase, de felul: ,,Mai bine cal în armata germană decât soldat în armata română”.
Moralul trupelor de pe front a fost influenţat şi de veştile aduse din ţară, unde ,,viaţa este scumpă şi foarte multă lume, în special tineri, nici nu ştiu că este război. Se spunea că în timp ce unii se îmbogăţesc pe seama familiilor celor plecaţi, ei mor pe câmpul de luptă”.
Între cauzele care au influenţat negativ moralul militarilor români, colonelul Radu Dinulescu mai consemna: ,,lipsa de antrenament sportiv a soldatului şi a ţăranului român” (sportul cultivă abilitatea, curajul, combativitatea etc.); ,,lipsa de spirit ofensiv în doctrina de război a românilor”; ,,educaţia din ultimii 20 de ani a românului”; ,,tendinţa de a fi influenţaţi de zvonuri şi uneori chiar de panică”.
,,Majoritatea soldaţilor – mai consemna şeful Secţiei 2 informaţii – spun că nu Odessa ne trebuie, ci Ardealul. Argumentul că drumul spre Cluj trece prin Odessa era primit cu foarte mult scepticism”.
Comandanţii au mai constatat şi ,,lipsa totală de înţelegere a eforturilor noastre, nu pentru cucerirea Odessei propriu-zis, ci pentru stârpirea bolşevismului la el acasă. Soldaţii n-au fost pregătiţi moraliceşte pentru această înţelegere. Faptul că la începutul campaniei li s-a spus că luptăm pentru recucerirea Basarabiei şi Bucovinei, odată ajunşi la Nistru se aşteptau la terminarea războiului… Se poate spune deci, şi aceasta cu certitudine, că trupa şi chiar parte din ofiţeri nu au fost pregătiţi moraliceşte pentru înţelegerea eforturilor şi contribuţiei noastre pentru stârpirea bolşevismului”.
Vă mai recomandăm:
EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini