Profil de torţionar. Refic Fizula, călăul din Dobrogea: „E lăudăros, iar uneori îi place să consume băuturi peste măsură“
0Dintr-o descriere făcută de colegi, cu ocazia avansării în grad, aflăm că ofiţerul politic Fizula Refic era lăudăros şi îi plăcea să bea. Nu glumea însă când era vorba de regimul deţinuţilor.
Într-un ordin al Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Populare Române nr. 2737 din 1 septembrie 1957, aproape 60 de ofiţeri din Direcţia Generală a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă au fost avansaţi în grad.
Pe listă se află şi torţionarul Fizula Refic, care este avansat de la gradul de lt major la căpitan, alături de alţi 33. El a fost deconspirat recent de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Aflăm că el avea şapte clase elementare şi era ţăran colectivizat. Dar iată cum era el caracterizat de către colegi. Vă redăm integral textul aflat în documentele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii:
„Ofiţerul este bine pregătit din punct de vedere profesional şi militar şi a obţinut rezultate bune. Urmăreşte cu exigenţă ca subordonaţii din unitate să aplice întocmai regulamentul cu privire la pază şi regimul deţinuţilor. A reuşit în urma exigenţei sale să menţină disciplina, atât în rândul militarilor din subordine cât şi la deţinuţi. Se orientează uşor în orice situaţie şi nu demoblizează în faţa greutăţilor.
Controlează subalterni şi ia măsuri împotriva celor ce săvârşesc abateri. Ca membru de partid are pregătire corespunzătoare, însă uneori face paradă de cunoştinele sale. Este lăudăros şi cu tendinţe de supraapreciere, iar uneori îi place să consume băuturi peste măsură. Tov. a fost criticat şi ajutat să lichideze cu aceste lipsuri, observându-se la el o schimbare în acest sens. Întrucât este ofiţer capabil, cu putere de muncă şi competent pentru munca încredinţată, propunem să fie avansat căpitan la vechime“. În caracterizările depuse la dosar, aflăm că majoritatea au câteva clase primare, sau sunt ţărani cu mici gospodării.
Refic Telep Fizula s-a născut la 20 septembrie 1925, în Agigea. A fost băiat de prăvălie în mica aşezare care avea să fie alipită Canalului Dunăre-Marea Neagră, mormântul deţinuţilor politici. A lucrat ca băiat de prăvălie, argat sau croitor, iar în 1950 a fost recrutat pentru şcoala de ofiţeri politici MAI Oradea.
Fizula a ajuns în doar câteva luni locţiitor politic la penitenciarul Târgu Mureş (decembrie 1950). În 1951 a ocupat acelaşi post la penitenciarul Făgăraş (1951), apoi a ajuns şef al biroului Penitenciar în cadrul regiunii MAI Ploieşti (1953). A fost comandant la penitenciarele Buzău (octombrie 1953), Dumbrăveni (noiembrie 1955), la colonia de muncă Tulcea (iunie 1958) şi la penitenciarul Tulcea (martie 1959). După un an a fost trecut în rezervă.
„În perioada în care a condus penitenciarul Făgăraş au murit cel puţin 22 deţinuţi politici, având vârste cuprinse între 39 şi 71 de ani. Cauzele deceselor, indicate în actele de moarte, dovedesc că regimul de detenţie, alimentaţia şi îngrijirea medicală au fost gândite în scopul eliminării fizice a deţinuţilor“, a stabilit IICMER.
La Penitenciarul Dumbrăveni, Fizula lovea frecvent deţinuţii, lucru pentru care a fost pedepsit disciplinar de şefii săi. Zelul său este remarcat în dosarul de cadre pe care l-a studiat istoricul Mihai Burcea, fost cercetător IICMER şi fondator al Miliţiei Spirituale. Din păcate, a fost deconspirat prea târziu. Torţionarul a murit pe 4 februarie 2014 la Tulcea.
Vă mai recomandăm:
Amintiri din lagărul torţionarului Florian Cormoş: „Mi-a spus că trebuie să pierim“
Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră şi caznele construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră
Straja de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, vestigiu al comunismului