Previziune optimistă pentru Portul Constanţa: „În condiţiile unei posibile crize alimentare, va deveni hub mondial“
0Peste 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina din cauza războiului. Reprezentanţii ONU atrag atenţia că lumea se va confrunta cu o criză alimentară dacă porturile ucrainene la Marea Neagră nu vor fi redeschise. În această situaţie, Portul Constanţa a devenit unul vital pentru întreg mapamondul.
Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, Portul Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră, a devenit un port strategic pentru traficul de mărfuri. În mai puţin de trei luni, peste 750.000 de tone de mărfuri dinspre/spre Ucraina sau Republica Moldova au trecut prin Portul Constanţa.
În procente, asta înseamnă o creştere cu 11% a volumului de mărfuri tranzitate faţă de o perioadă obişnuită.
Reprezentanţii Portului Constanţa spun că presiunea va fi şi mai mare atunci când va începe recoltarea cerealelor, Ucraina fiind al patrulea mare exportator mondial de cereale.
Dar, până atunci, în Ucraina sunt blocate, din cauza porturilor închise de conflictul militar, peste 20 de milioane de tone de cereale.
În mod normal, Ucraina transportă prin porturile sale şase milioane de tone de cereale şi seminţe pe lună. Acum, o parte din aceste produse sunt aduse terestru (cu TIR-uri sau trenuri) în România, iar din Portul Constanţa pleacă spre restul lumii.
„În contextul actual, rolul Portului Constanţa este strategic, devenind o rută importantă, dacă nu esenţială, a traficului de mărfuri în zonă. Portul Constanţa a devenit, în acest context, un port vital pentru traficul de mărfuri ucrainene”, a declarat pentru „Adevărul” Florin Goidea, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APMC).
Portul Constanţa, un hub mondial
Principalele mărfuri tranzitate sunt cerealele, echipamentele, minereuri, dar şi mărfuri containerizate. Traficul de mărfuri containerizate pe relaţia Ucraina a fost de circa 8.500 containere, de la începutul războiului (24 februarie).
„Mai mult, în condiţiile situaţiei din Ucraina, a unei posibile crize alimentare, putem spune că Portul Constanţa va deveni hub mondial de tranzit pentru produsele agricole din Ucraina. Luăm în considerare un singur exemplu, şi anume că Ucraina produce 50% din producţia mondială de floarea soarelui, multe ţări de pe glob fiind dependente de recoltele ucrainene”, spune Florin Goidea.
El dă asigurări că porturile româneşti pot prelua şi opera aceste mărfuri, iar operatorii portuari s-au adaptat la situaţia actuală. Pentru fluidizarea traficului de mărfuri este esenţial ca marfa să fie expediată rapid din port, să se evite staţionarea acesteia în terminale.
Florin Goidea, directorul general al CN APM foto: Călin Gavrilaş
„Trebuie să precizăm că ne confruntăm cu o situaţie deosebită la care trebuie să ne adaptăm toţi. Totodată, trebuie luat în considerare şi faptul că toate mărfurile care aveau destinaţia finală Ucraina şi Republica Moldova, se îndreptau spre ţări non-UE. Portul Constanţa, fiind graniţa Uniunii Europene, are alte regulamente vamale, alte reguli, diferite de cele din Ucraina”, explică directorul general al CN APMC.
Pentru reducerea timpilor de aşteptare, numărul vameşilor din port a fost suplimentat cu 20, iar două scannere pentru containere urmează să fie achiziţionate în curând.
Portul Constanţa îşi măreşte capacitatea
În contextul în care situaţia din Ucraina ameninţă securitatea alimentară mondială, iar Uniunea Europeană a anunţat că lucrează la crearea de noi coridoare de solidaritate, pentru a fi evitate blocajele, în Portul Constanţa toate autorităţile sunt implicate pentru a fluidiza traficul de mărfuri.
„Ca administraţie a porturilor maritime româneşti, principala noastră preocupare în aceste zile este de a fluidiza traficul prin port. Au fost create noi trasee ale mărfurilor, odată cu deschiderea Porţii 14. Suntem pe teren non stop, alături de Poliţia Port, pentru a interveni în cazul în care se creează blocaje”, arată Florin Goidea.
Ministerul Transporturilor a anunţat că în luna iunie va începe reabilitarea a 35 de linii de cale ferată din port, iar pentru lucrări a alocat suma de 200 de milioane de lei. De asemenea, Constanţa va folosi fionduri UE pentru a implementa un proiect de dragare ce va duce la creşterea adâncimii danelor, iar pe termen mai lung CN APM are intenţia de a creşte capacitatea Portului Constanţa cu încă 17 dane.
Portul Constanţa Foto: CN APMC
Vă recomandăm şi:
Cine este Florin Goidea, noul director general al CN Administraţia Porturilor Maritime
Cum l-a scăpat statul Madagascar pe Radu Mazăre în dosarul campusului „Henri Coandă”