Motivul pentru care musulmanii au emigrat din Dobrogea de Sud. Cum s-au îmbogăţit bulgarii cu terenurile turcilor
0Cadrilaterul, unul dintre cele mai frumoase şi pline de istorie aşezări din sudul Dobrogei, a cunoscut, în anii 1920, o intensă emigrare a turcilor. În anul 1924, numărul familiilor care au emigrat s-a ridicat la 379.
Cauzele emigrării au fost analizate de subinspectorul de poliţie Ghe. Bârzescu, care a întocmit şi un raport în anul 1933. E a fost publicat în volumul „Dobrogea în Arhivele româneşti (1597 – 1989)“, documente strânse de dr. Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.
„Am primit delegaţia de a pleca în Cadrilater pentru a ancheta minuţios datele din nota 311 relativ la soarta terenurilor locuitorilor turci care emigrează. În această notă se arată că populaţia mahomedană din Cadrilater emigrează în masă din cauza lipsei terenului arabil. Ţăranul turc a ajuns în imposibilitatea de a-şi întreţine familia cu terenul ce i-a rămas, că la această imigarare a influenţat propaganda bulgarilor care fac sacrificii materiale în acest scop, că autorităţile noastre nu au căutat să menajeze populaţia musulmană, precum şi nedreptatea ce s-a făcut turcilor cu terenurile disponibile ale statului, arendate de agronomi exclusiv locuitorilor bulgari, prin presiunea parlamentarilor de origine bugară“, scrie subiespectorul de poliţie.
Tot în aceată notă se mai arată că bulgarii, neputând să cumpere terenurile turcilor emigraţi din cauza formelor grele şi a măsurilor luate de stat, au început să arendeze terenurile turcilor, că vânzarea se face sub semnătură privată, fără dată, luând şi procuri speciale de la cei emigraţi astfel că, sub formă de vânzare deghiată intră în posesia averilor turcilor menţionând că asemenea cazuri au avut loc şi în Turcşmil, Masutlar sau Engichioi.
Mişcările de emigrare printre locuitorii turci din Cadrilater au luat naştere în 1923, prin izbânda armatei turceşti asupra grecilor şi alungarea elementului grec şi armean din Asia Mică, când Guvernul otoman în dorinţa de a repopula regiunile păsăsite a pornit o vie propagandă printre turcii din Cadrilater prin emisari care prezentau situaţia din Turcia şi regimul de acolo ca fiind mai prielnic.
În anul 1923, au emigrat 46 de familii, în anul 1924 numărul lor s-a ridicat la 379 de familii, în 1925 – 1926 au fost câteva cazuri izolate, iar în 1927 curentul de emigrare s-a accentuat din cauza propagandei mai intense a guvernului otoman şi unor neînţelegeri cu coloniştii macedoneni şi populaţia bulgară.
Partea de sud a Dobrogei, care se întinde peste 7.000 de kilometri pătraţi, şi unde trăiesc peste 400.000 de suflete, este formată din judeţele Durostor şi Caliacra. Principalele oraşe din această zonă sunt Silistra, Turtucaia, Dobrici (Bazargic), Balcic şi Cavarna.
La data de 7 septembrie 1940, România a pierdut definitiv Dobrogea de la Sud de Dunăre. Tratatul de la Craiova, semnat de România şi Bulgaria, consemna că regiunea dobrogeană urma să revină pentru totdeauna Bulgariei. Cadrilaterul, numit când „Noua Românie“, când „Dobrogea de Sud“, a fost în graniţele României între 1913 – 1940, însă influenţele sociale, culturale şi politice româneşti s-au simţit din cele mai vechi timpuri.
Vă mai recomandăm:
Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav