Moscheea Carol I are nevoie urgentă de reparaţii. Motivul unicităţii superbei construcţii
0Musulmanii din Constanţa cer ajutor autorităţilor pentru salvarea geamiei din zona istorică a oraşului Constanţa, monumentul care dă zonei un farmec oriental.
Sinagoga este în ruină, la fel ca şi Cazinoul de pe faleză. Un alt monument vestit al Constanţei, Moscheea Carol I, cea care dă farmecul oriental al zonei, are nevoie urgent de consolidare. Superba construcţie din zona istorică a oraşului are nevoie de 1 milion de euro pentru a nu deveni şi ea o ruină.
Harun Osman, preşedintele comisiei de tineret a UDTR spune că locul de rugăciune al musulmanilor, dar şi una dintre principalele atracţii turistice ale Constanţei, are probleme la structura de rezistenţă, iar minaretul s-a degradat din cauza vechimii, dar mai ales a incendiului care a avut loc în 2017. Minaretul moscheii Carol I are o înălţime de 47 metri, o scară în spirală cu 140 trepte, de unde se admiră panorama zonei vechi a Constanţei, Cazinoul, porturile Constanţa şi Tomis, Marea Neagră.
„Din puţinele surse financiare de care comunitatea musulmană dispune, prin contribuţiile enoriaşilor, au fost efectuate reparaţii minore pentru a evita nefuncţionalitatea moscheii, din cauza degradării continue la care este supusă“, spune Harun Osman. Prin urmare, comunitatea musulmană cere ajutor Primăriei Constanţa pentru a prinde în bugetul de anul viitor costurile necesare reabilitării monumentului.
Imobilul a fost ridicat în 1913, la iniţiativa regelui Carol I, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din oraşul Constanţa. Moscheea Carol I este prima construcţie din beton armat construită în România după planurile inginerului Gogu Constantinescu şi sub îndrumarea arhitectului Victor Ştefănescu. Stilul folosit de artizani îmbină elementele egiptene cu cele bizantine, dar si cu ornamente româneşti care dau unicitate impunătorului edificiu.
Covor de o jumătate de tonă, vechi de 200 de ani
La temelia Moscheei Regale au fost zidite vechile planuri ale Kiustengeului, denumirea otomană a Constanţei înainte de 1878. Costul s-a ridicat la 250.000 de lei.
Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai 1913 în prezenţa familiei regale şi a reprezentanţilor cultului musulman în România. La moscheea din Constanţa se află un covor oriental, vechi de 200 de ani, lucrat în celebrul centru de artizanat Hereke, din Turcia, care a fost adus în 1965 din moscheea de pe insula Ada Kaleh, celebra insulă scufundată în Dunăre. Covorul are dimensiuni impresionante, 16 metri lungime şi 9 metri laţime şi o greutate de 490 kg. Acest masiv covor oriental a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid.
Proiect abandonat
În 2018, Cultul Musulman din România a renunţat la ideea de a ridica în nordul Capitalei cea mai mare moschee dintr-o ţară creştină, pe motiv că nu sunt fonduri.
În 2015, statul român ceda musulmanilor din România un teren în suprafaţă de 11.000 de metri pătraţi, pe o perioadă de 49 de ani, pentru ridicarea unui centru impresionant, care să cuprindă o moschee, o bibliotecă, două săli de curs pentru şcoala de weekend a copiilor şi o cantină socială pentru nevoiaşi indiferent din ce religie ar proveni ei. Singura condiţie era ca investiţia să demareze în trei ani.
La acea vreme, muftiul Iusuf Murat a declarat că fondurile necesare realizării investiţiei, de aproximativ trei milioane de euro, urmau să fie suportate de statul turc, pentru a nu împovăra contribuabilul român. „Nu am vrut să ridicăm moscheea din banii contribuabilului român, iar Turcia ne-a mai ajutat, fără pretenţii, şi la reabilitarea moscheilor din Dobrogea. Am dori să fie cea mai mare dintr-o capitală europeană, în semn de preţuire pentru ţara noastră care asigură drepturile şi libertăţile minorităţilor“, spunea, în 2015, muftiul.
Ideea ridicării unei moschei în Bucureşti a provocat valuri de nemulţumiri din partea fundamentaliştilor, care s-au mobilizat în mediul online şi apoi au protestat într-un mod inedit: au adus mai mulţi porci la păscut pe terenul pe care urma să se ridice lăcaşul de cult musulman, încercând să îi facă pe musulmani să renunţe la idee, pe motiv că pământul a fost „spurcat“, ştiut fiind faptul că din alimentaţia lor lipseşte carnea de porc.