Misterele din peştera Sfântului Andrei, Bethleemul românilor. Apostolul care a adus creştinismul în Dobrogea vindeca şi închidea gura lupilor, prin credinţă
0CREŞTINISM Ascunsă printre dealurile Dobrogei, în apropiere de localitatea Ion Corvin, există o peşteră în care s-au adăpostit primii creştini ai Apostolului Andrei, sărbătorit astăzi. Vandalizată în perioada comunismului, ea reprezintă de 25 de ani Bethleemul românilor.
Pe 30 noiembrie, când lumea creştină îl sărbătoreşte pe Sfântul Andrei, la peştera care îi poartă numele este mare sărbătoare. Ţinutul dobrogean devine un Bethleem al românilor, care vin în pelerinaj la aceste locuri sfinte.
Sfântul Apostol Andrei a ajuns pe aceste meleaguri undeva între anii 50 şi 67, pentru a predica Evanghelia lui Iisus Hristos.
Constantin Vasilescu, un preot al satului Gozgun, denumirea veche a localităţii Ion Corvin, a strâns de la bătrânii din localitate istorii creştine. Ei vorbeau despre două peşteri care au servit drept biserici creştinilor dobrogeni, după ce au ascultat învăţăturile Apostolului Andrei. Informaţiile apar într-o carte lansată recent de documentaristul Ionuţ Druche de la Arhiepiscopia Tomisului şi de arhimandritul Cosma Micu.
Lega gura lupilor, prin rugăciune
„Peştera cea mai mare cuprinde cam la o mie de oi şi cea mică la trei - patru sute”, scria Nechita Runcan în „Două milenii de viaţă creştină neîntreruptă în Dobrogea“. Una dintre ele este peştera cunoscută de toată lumea ca fiind a Sfântului Andrei. Peştera nu este singura dovadă a trecerii pe aici a apostolului.
Legendele spun că Sfântul Andrei obişnuia să meargă cu un toiag în mână. Fiindu-i sete, a lovit cu toiagul piatra seacă şi din ea a ţâşnit apa. Aşa a apărut izvorul botezat ulterior „Fântâna lui Mihai Eminescu“, în memoria marelui poet.
Frescă din interiorul paraclisului de la Izvorul Sf. Andrei, Mănăstirea Dervent
Pe lângă faptul că a propovăduit creştinismul, apostolul a vindecat rănile multora şi, prin rugăciuni, se spune că lega gura lupilor din aceste ţinuturi.
Când a sosit timpul ca Sfântul Apostol Andrei să meargă să propovăduiască pe alte meleaguri, le-a zis ucenicilor săi: „De va strica cineva Peştera mea, şi Dumnezeu îl va strica pe el, căci Peştera este biserica lui Dumnezeu!”
Un fost primar din Cuzgan (actuala localitate Ion Corvin), C. Ionişor, a fost cel care a descoperit peştera ce a reprezentat biserică pentru primii creştini din România. În grotă s-au găsit urmele unei cruci fie în formă de X, cum era cea pe care a fost răstingnit Sfântul Andrei, dar şi simboluri greceşti sau romane.
Însă personalitatea dobrogeană care şi-a pus amprenta asupra peşterii a fost teologul şi avocatul Ion Dinu. Împreună cu Constantin Lembrău, preotul de la Adamclisi, a luptat pentru păstrarea amintirii acestui loc sacru. Împreună cu oficialităţile locale au hotărât ca, în fiecare an pe data de 15 august, să aibă loc serbări la gura peşterii, dar şi la izvor. Primul eveniment public a avut loc în 1919. Un an mai târziu, la cişmea, au fost cununate religios 70 de familii şi au fost botezaţi zece copii. În 1944, în interiorul peşterii s-a amenajat un paraclis şi s-a înălţat o turlă deasupra ei.
Slujba de resfinţire a peşterii din 1944 Arhivă personală Ionuţ Druche
Vandalizată în comunism
După venirea la conducerea ţării a comuniştilor, peştera a fost dată uitării şi a fost vandalizată. În 1990, cu binecuvântarea ÎPS Lucian Florea, Arhiepiscopul Tomisului de la acea vreme, doi călugări de la Mănăstirea Neamţ, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, din Adamclisi, au reînviat viaţa monahală în acest loc. În 1991 s-au construit primele chilii, iar doi ani mai târziu au început lucrările de amenajare a Peşterii Sfântului Andrei. În 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericuţei de lângă peşteră, ce a fost sfinţită în 1995, de Arhiepiscopul Tomisului Lucian Florea.
Piatra de temelie a bisericii mari a fost sfinţită în 1993, fiind închinată „Sfântul Apostol Andrei”. Construcţia bisericii a fost finalizată în anul 2000.
Părintele Teoctist la locul sfânt din Dobrogea Arhivă personală Ionuţ Druche
De atunci, zona este plină mereu de credincioşi, care vin să se reculeagă într-o zonă unde, cândva, Apostolul Andrei a predicat creştinismul. Sfântul a murit la vârsta de aproape 90 de ani, într-o zi de 30 noiembrie, după ce a fost răstignit pe o cruce în formă de X, pentru că a refuzat să aducă jertfă zeilor. Apostolul Andrei a considerat că este nedemn să fie răstignit precum Iisus Hristos şi a cerut să-şi dea ultima suflare pe o cruce diferită, în formă de X, ca simbol al martiriului.
Vă mai recomandăm:
Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga